Maxioms de Adriana Weimer
Ne intoarcem spre noi
cand ne pierdem in timp;
inlauntrul clepsidrei plansul e vesnic.
Ne intoarcem spre doi
in citește mai mult
Ne intoarcem spre noi
cand ne pierdem in timp;
inlauntrul clepsidrei plansul e vesnic.
Ne intoarcem spre doi
in fiece anotimp,
inla untrul iubirii cu suflet statornic.
Ne intoarcem mereu;
tu si eu.
Lumina stelara Mi-e sufletul greu ca o piatra de moara si-atatea ganduri se macina-n van. Coboara tu, putere stelara, si citește mai mult
Lumina stelara Mi-e sufletul greu ca o piatra de moara si-atatea ganduri se macina-n van. Coboara tu, putere stelara, si spune-mi: cata lumina mai am?
Iubire pe verticala
dinspre jos inspre Sus,
dinspre omenesc inspre Absolut:
-Altar inaltat prin Cuvant.
Iubire pe verticala,
dinspre citește mai mult
Iubire pe verticala
dinspre jos inspre Sus,
dinspre omenesc inspre Absolut:
-Altar inaltat prin Cuvant.
Iubire pe verticala,
dinspre Sus inspre jos,
dinspre Nemarginit inspre cei multi:
-Lumina revarsata in noi
spre Inalt.
Prin timp
Cum trec prin timp
anotimpuri si eu.
In urma - pasi,
inainte - drumuri.
Incotro?
citește mai mult
Prin timp
Cum trec prin timp
anotimpuri si eu.
In urma - pasi,
inainte - drumuri.
Incotro?
Cand totul la intamplare
ti se da, apoi ti se ia;
ti se spune, apoi ti se uita;
totul o intamplare,
pana si tu.
Anotimpuri in noi nesfarsit vin si trec
precum generatii;
anotimpuri in noi se petrec,
ne petrec,
din afara-nspre sine:
primaveri citește mai mult
Anotimpuri in noi nesfarsit vin si trec
precum generatii;
anotimpuri in noi se petrec,
ne petrec,
din afara-nspre sine:
primaveri si seninuri,
tomnatice ganduri, inghet, infloriri;
si iar generatii
de ganduri,
de clipe,
rostiri;
mai apoi,
anotimpuri in noi.