Maxioms Pet

X

Constantin Brancusi

Constantin Brâncuși (n. 19 februarie 1876, Hobița, Gorj — d. 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin Brâncuși a fost ales postum membru al Academiei Române. Francezii îl desemnează, cel mai adesea, doar prin numele de familie, pe care îl scriu fără semne diacritice: Brancusi, pronunțându-l după regulile de pronunțare ale limbii franceze.
Expune pentru prima dată la Société Nationale des Beaux-Arts și la Salon d'Automne din Paris în 1906. Creează în 1907 prima versiune a Sărutului, temă pe care o va relua sub diferite forme până în 1940, culminând cu Poarta Sărutului parte a Ansamblului Monumental din Târgu-Jiu. În 1907 închiriază un atelier în Rue de Montparnasse și intră în contact cu avantgarda artistică pariziană, împrietenându-se cu Guillaume Apollinaire, Fernand Léger, Amedeo Modigliani, Marcel Duchamp. Va începe lucrul la Rugăciunea, o comandă pentru un monument funerar ce va fi expusă în Cimitirul „Dumbrava” de la Buzău. În 1909 revine pentru scurt timp în România și participă la „Expoziția oficială de pictură, sculptură și arhitectură”. Juriul Expoziției, prezidat de Spiru Haret acordă premiul II ex aequo lui Brâncuși, Paciurea, Steriadi, Petrașcu, Theodorescu-Sion. Colecționarul de artă Anastase Simu îi cumpără sculptura Somnul iar bustul în ghips al pictorului Nicolae Dărăscu este achiziționat de Ministerul Instrucțiunii Publice.
La începutul carierei sale, sculpturile lui Brâncuși au constat mai ales din reprezentări clasice ale formei umane. Perioada dintre 1897 și 1907 este caracterizată de o acumulare sensibilă cunoștințe și îndemânare, dar și de căutarea a diferite soluții de modelare a materialelor. După 1905, viziunea artistului a devenit mai clară și mai puternică. Ca o consecință imediată, transformarea structurii operei sale a suferit o evoluție rapidă, astfel încât, începând încă din 1907, reprezentările antropomorfe încep să cedeze locul sculpturilor care îl vor prefigura pe artistul Brâncuși de mai târziu, acela care va urma să intre în conștiința universală.
Brâncuși a eliberat sculptura de preponderența imitației mecanice a naturii, a refuzat reprezentarea figurativă a realității, a preconizat exprimarea esenței lucrurilor, a vitalității formei, a creat unitatea dintre sensibil și spiritual. În opera sa el a oglindit felul de a gândi lumea al țăranului român. Prin obârșia sa țărănească și-a aflat rădăcinile adânci ale operei sale în tradițiile, miturile și funcția magică a artei populare românești. Brâncuși a relevat lumii occidentale dimensiunea sacră a realității.
igură centrală în mișcarea artistică modernă, Brâncuși este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța formei și utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare românești cu rafinamentul avangardei pariziene. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cât și importanța acordată luminii și spațiului sunt trăsăturile caracteristice ale creației lui Brâncuși. Opera sa a influențat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură și desen.
În anul 1957 Brâncuși îl cheamă pe arhiepiscopul Teofil, preot la biserica ortodoxă, se spovedește și se împărtășește, apoi îi mărturisește că moare „cu inima tristă pentru că nu mă pot întoarce în țara mea”.
La 16 martie 1957 Constantin Brâncuși se stinge din viață la ora 2 dimineața, iar la 19 martie este înmormântat la cimitirul Montparnasse din Paris.

Trimite prin:

Maxioms de Constantin Brancusi

  ( comentarii )
  20  /  28  

Lumea poate fi mantuita prin arta.

Lumea poate fi mantuita prin arta.

de Constantin Brancusi Găsit in: Citate despre Lume,
Trimite prin:
  ( comentarii )
  23  /  21  

La ce bun sa lucrezi dupa model, n-ajungi decat sa sculptezi cadavre.

La ce bun sa lucrezi dupa model, n-ajungi decat sa sculptezi cadavre.

de Constantin Brancusi Găsit in: Citate despre Lucru,
Trimite prin:
  ( comentarii )
  27  /  29  

Trebuie sa incerci necontenit sa urci foarte sus, daca vrei sa poti sa vezi foarte departe.

Trebuie sa incerci necontenit sa urci foarte sus, daca vrei sa poti sa vezi foarte departe.

  ( comentarii )
  34  /  41  

Suferintele il intaresc pe om, si sunt mai necesare decat orice placere, pentru formarea unui mare caracter.

Suferintele il intaresc pe om, si sunt mai necesare decat orice placere, pentru formarea unui mare caracter.

de Constantin Brancusi Găsit in: Citate despre Suferinta,
Trimite prin:
  ( comentarii )
  51  /  49  

Teoriile nu-s decat mostre fara de valoare, numai fapta conteaza.

Teoriile nu-s decat mostre fara de valoare, numai fapta conteaza.

de Constantin Brancusi Găsit in: Citate despre Valoare,
Trimite prin:
Maxioms Web Pet