Maxioms Pet

X

Emil Cioran

Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Rășinari; d. 20 iunie 1995, Paris) a fost un filozof și scriitor român stabilit în Franța, unde a trăit până la moarte fără să ceară cetățenia franceză.
Prima lui carte apărută în 1934 în România, Pe culmile disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la față a României (1936), Lacrimi și Sfinți (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la față a României a fost autocenzurat în ediția a doua aparută la începutul anilor '90, autorul însuși eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, "pretențioase și stupide".
Nevoia resimțită atunci de generația tânără a unei treziri spirituale pornită din exaltarea valorilor vitale, antiraționaliste, care din păcate a culminat într-un extremism de dreapta, a influențat viziunea tânărului Cioran. Deși nu a fost niciodată membru al Mișcării legionare, în perioada interbelică simpatizează cu ideile acesteia, fără a fi de acord cu metodele ei violente. Plecat cu o bursă la Berlin în 1933, se declară într-un articol admirator al lui Hitler și justifică provocator Noaptea cuțitelor lungi. Va repudia apoi definitiv, cu furie și rușine, această viziune, ca pe o inadmisibilă rătăcire a tinereții, argumentând prin ea refuzul oricărei implicări a individului în istorie.
Reîntors în țară, ocupă vreme de un an (1936) postul de profesor de filozofie la Liceul "Andrei Șaguna" din Brașov. În 1937, pleacă la Paris cu o bursă a Institutului Francez din București, care i se va prelungi până în 1944. În 1940, începe să scrie Îndreptar pătimaș, ultima sa carte în limba română, limbă pe care a abandonat-o în favoarea francezei. Varianta definitivă a Îndreptarului (rămasă inedită până în 1991) a fost încheiată în 1945, anul în care Cioran s-a stabilit definitiv în Franța. După retragerea cetățeniei române de către autoritățile comuniste a trăit la Paris ca apatrid.

Trimite prin:

Maxioms de Emil Cioran

  ( comentarii )
  22  /  11  

Ne-am pierdut curajul de prea multa singuratate si am uitat sa traim, gindind prea mult viata.

Ne-am pierdut curajul de prea multa singuratate si am uitat sa traim, gindind prea mult viata.

de Emil Cioran Găsit in: Citate despre Filozofie,
Trimite prin:
  ( comentarii )
  4  /  6  

Nu exista argumente de a trai.

Nu exista argumente de a trai.

  ( comentarii )
  45  /  69  

Omul modern, mai mult decât omul de totdeauna, priveşte cu linişte numai în jos. Faţă de cer toate idealurile noastre citește mai mult

Omul modern, mai mult decât omul de totdeauna, priveşte cu linişte numai în jos. Faţă de cer toate idealurile noastre sunt trădări.

de Emil Cioran Găsit in: Citate despre Ideal,
Trimite prin:
  ( comentarii )
  11  /  15  

Nimic n-a fost niciodata, este soapta care ne mangaie in amurguri.

Nimic n-a fost niciodata, este soapta care ne mangaie in amurguri.

de Emil Cioran Găsit in: Citate despre Filozofie,
Trimite prin:
  ( comentarii )
  9  /  6  

Moartea cea mai adanca si mai organica este moartea din singuratate, cand insasi lumina este un principiu de moarte

Moartea cea mai adanca si mai organica este moartea din singuratate, cand insasi lumina este un principiu de moarte

de Emil Cioran Găsit in: Citate despre Moarte,
Trimite prin:
Maxioms Web Pet