Maxioms Pet

X

Emil Cioran

Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Rășinari; d. 20 iunie 1995, Paris) a fost un filozof și scriitor român stabilit în Franța, unde a trăit până la moarte fără să ceară cetățenia franceză.
Prima lui carte apărută în 1934 în România, Pe culmile disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la față a României (1936), Lacrimi și Sfinți (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la față a României a fost autocenzurat în ediția a doua aparută la începutul anilor '90, autorul însuși eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, "pretențioase și stupide".
Nevoia resimțită atunci de generația tânără a unei treziri spirituale pornită din exaltarea valorilor vitale, antiraționaliste, care din păcate a culminat într-un extremism de dreapta, a influențat viziunea tânărului Cioran. Deși nu a fost niciodată membru al Mișcării legionare, în perioada interbelică simpatizează cu ideile acesteia, fără a fi de acord cu metodele ei violente. Plecat cu o bursă la Berlin în 1933, se declară într-un articol admirator al lui Hitler și justifică provocator Noaptea cuțitelor lungi. Va repudia apoi definitiv, cu furie și rușine, această viziune, ca pe o inadmisibilă rătăcire a tinereții, argumentând prin ea refuzul oricărei implicări a individului în istorie.
Reîntors în țară, ocupă vreme de un an (1936) postul de profesor de filozofie la Liceul "Andrei Șaguna" din Brașov. În 1937, pleacă la Paris cu o bursă a Institutului Francez din București, care i se va prelungi până în 1944. În 1940, începe să scrie Îndreptar pătimaș, ultima sa carte în limba română, limbă pe care a abandonat-o în favoarea francezei. Varianta definitivă a Îndreptarului (rămasă inedită până în 1991) a fost încheiată în 1945, anul în care Cioran s-a stabilit definitiv în Franța. După retragerea cetățeniei române de către autoritățile comuniste a trăit la Paris ca apatrid.

Trimite prin:

Maxioms de Emil Cioran

  ( comentarii )
  27  /  10  

Dacă ar prinde glas agitaţia surdă din mine, fiecare gest ar fi o îngenunchere la un zid al plângerii. Port citește mai mult

Dacă ar prinde glas agitaţia surdă din mine, fiecare gest ar fi o îngenunchere la un zid al plângerii. Port un doliu din naştere - doliul acestei lumi.

de Emil Cioran Găsit in: Citate despre Lume,
Trimite prin:
  ( comentarii )
  24  /  24  

Frica de moarte este un fruct bolnavicios al zorilor suferintei.

Frica de moarte este un fruct bolnavicios al zorilor suferintei.

de Emil Cioran Găsit in: Citate despre Frica,
Trimite prin:
  ( comentarii )
  16  /  19  

Nu le ingaduim decat copiilor si nebunilor sa fie sinceri cu noi ceilalti, daca au indrazneala sa-i imite, se vor citește mai mult

Nu le ingaduim decat copiilor si nebunilor sa fie sinceri cu noi ceilalti, daca au indrazneala sa-i imite, se vor cai mai devreme sau mai tarziu pentru asta. .

de Emil Cioran Găsit in: Citate despre Opinie,
Trimite prin:
  ( comentarii )
  22  /  26  

Cand privesc albastrul cerului si orice albastru, incetez pe loc de-a mai apartine acestei lumi.

Cand privesc albastrul cerului si orice albastru, incetez pe loc de-a mai apartine acestei lumi.

de Emil Cioran Găsit in: Citate despre Cer,
Trimite prin:
  ( comentarii )
  21  /  27  

A iubi inseamna a suferi si cum multi fug de suferinta putini stiu sa iubeasca!

A iubi inseamna a suferi si cum multi fug de suferinta putini stiu sa iubeasca!

de Emil Cioran Găsit in: Citate despre Dragoste,
Trimite prin:
Maxioms Web Pet