Doina Uricariu ( 3 din 3 )
Spunand adevarul daca adevarul se spune
asa cum o gura ce se inseala
mi s-a parut
ca ma sfasie
moartea citește mai mult
Spunand adevarul daca adevarul se spune
asa cum o gura ce se inseala
mi s-a parut
ca ma sfasie
moartea ca o dulce momeala,
ca ma agata cu un scripete nevazut,
ca ma ia cu totul la suprafata
si ca degeaba ma zbat
in timp ce timpul ingheata.
Si nu e nimeni sa te aduca inapoi
din urechile ce nu te aud,
nu e nimeni sa-ti daruie nasterea citește mai mult
Si nu e nimeni sa te aduca inapoi
din urechile ce nu te aud,
nu e nimeni sa-ti daruie nasterea tunatoare
a unui sens aidoma durerii.
Nu e nimeni sa-ti daruie simturi precum o femeie,
un trup de nisip.
Nu e nimeni sa te aduca acum inapoi
intr-un fulger.
Iubirea, ea lucreaza inlauntru, la intuneric
ca un sambure ce-si simte in peretii zbarciti
fragedul miez.
Nu mai e loc aici,
chircitul ochi petrece
in amintire simple intamplari,
priveste orb un mar tinut in palma,
prin citește mai mult
Nu mai e loc aici,
chircitul ochi petrece
in amintire simple intamplari,
priveste orb un mar tinut in palma,
prin lacrima oprita langa nari.
Ce urias in tarmurile sale,
rosul din fructe cat un asfintit,
respira tot mai rar lumina
sub pielea ei de soare obosit.
