Am desteptat in inimi cu lira-mi bunatatea, De aceea de popoare mult timp voi fi iubit.

Am desteptat in inimi cu lira-mi bunatatea, De aceea de popoare mult timp voi fi iubit.

Inima mea

Inima mea de-o vreme o simt intr-adevar
Ca-n fiecare toamna se coace ca un mar.

In citește mai mult

Inima mea

Inima mea de-o vreme o simt intr-adevar
Ca-n fiecare toamna se coace ca un mar.

In clipele grabite din zile lungi de vara
O simt cum se-mplineste-n tacere ca o para -

Inima mea cu pomii gradinii dimpreuna
Se-ntuneca spre toamna si-i dulce ca o pruna,

Si-n varfuri fosnitoare prin frunza amaruie
O-mprejmuie lumina de sus ca pe-o gutuie.

Inima mea se sparge cu pocnet ca o nuca,
De-i toamna mai tarzie si umbra mai pe duca,

Si-asteapta ca un strugur pe vita, nopti intregi,
Sa te apleci aproape de ea si s-o culegi.

Drobul de sare s-a dãrimat
a venit mita si l-a luat…
Vom face altul, dintr-un miel blind
si vom minca citește mai mult

Drobul de sare s-a dãrimat
a venit mita si l-a luat…
Vom face altul, dintr-un miel blind
si vom minca pinã cind
n-o mai rãmine pe sãrmanul Pãmint
nici mãcar un purice.

Omul are multe chipuri.
Lemnul are multe chipuri.
Lemnul nu foloseste nici o strategie.
Lemnul nu se prezinta, nu-si pune citește mai mult

Omul are multe chipuri.
Lemnul are multe chipuri.
Lemnul nu foloseste nici o strategie.
Lemnul nu se prezinta, nu-si pune masti falsificatoare ale sinelui in functie de diferitele situatii.
Lemnul nu este demagogic, nu rade, nu plange.
Lemnul nu doreste sa se infatiseze nimanui.
Lemnul, pur si simplu, este.

Ispite puerile Cum miroase vesnicia a lapte de vaca toti viteii Doamne ar linge-o oleaca

Ispite puerile Cum miroase vesnicia a lapte de vaca toti viteii Doamne ar linge-o oleaca

Iubesc poetii, fiindca nu ajung si nu vor sa ajunga la nimic, poezia lor nu duce nicaieri, atata inutilitate in citește mai mult

Iubesc poetii, fiindca nu ajung si nu vor sa ajunga la nimic, poezia lor nu duce nicaieri, atata inutilitate in armonie, este un mare blestem a-i intelege, inveti prin ei ca nu mai ai ce pierde.

Sa scrii vers alb e ca atunci cand joci tenis cu fileul cazut.

Sa scrii vers alb e ca atunci cand joci tenis cu fileul cazut.

Poezia este un orfan al linistii, cuvintele nu egaleaza niciodata experienta din spatele lor.

Poezia este un orfan al linistii, cuvintele nu egaleaza niciodata experienta din spatele lor.

Fiind Eminescu

Fiind poet taceri cutreieram
si ma opream ades langa cuvant
si tampla mi-o apropiam
la blanda batere citește mai mult

Fiind Eminescu

Fiind poet taceri cutreieram
si ma opream ades langa cuvant
si tampla mi-o apropiam
la blanda batere de vant

Si ma opream ades langa cuvant
ca sa-l aud cum creste ca si iarba
de-si risipea mireasma teiul sfant
parea ca totusi nu traiesc degeaba

Ca sa-l aud cum creste ca si iarba
eu tampla mi-o apropiam
lumina lunii o caram cu roaba
fiind poet taceri cutreieram

Si ma opream ades langa cuvant
iluminat de teiul vechi si sfant