Cu poezia s-au logodit multi, dar nelegitim.

Cu poezia s-au logodit multi, dar nelegitim.

Poezia e un excelent joc de imaginatie si de inteligenta. Cu cat esti in posesia unui cont mai serios in citește mai mult

Poezia e un excelent joc de imaginatie si de inteligenta. Cu cat esti in posesia unui cont mai serios in Banca Imaginatiei si a Inteligentei, cu atat jocul este mai spectaculos.

O poezie nu este neapărat obscură pentru că nu ţinteşte să fie populară. Este suficient dacă le este clară celor citește mai mult

O poezie nu este neapărat obscură pentru că nu ţinteşte să fie populară. Este suficient dacă le este clară celor pentru care este scrisă.

Cand ai sa vii cu umbra ta frumoasa, voi smulge un izvor din radacini; sub streasina, la cea din urma citește mai mult

Cand ai sa vii cu umbra ta frumoasa, voi smulge un izvor din radacini; sub streasina, la cea din urma casa, va bate lung un clopot de lumini.

Poezia este incompatibila cu cea mai minima ingradire dogmatica.
Imensul ei spatiu demonstreaza cat este de insuficient tot ce poate citește mai mult

Poezia este incompatibila cu cea mai minima ingradire dogmatica.
Imensul ei spatiu demonstreaza cat este de insuficient tot ce poate fi imaginat ca forma sau figura.
Sensul ei este "sensul a ceea ce trebuie relevat, sensul miracolului necesar" (Novalis).
Poezia este un avans, un promitator avans, o profetie a gandirii noi si reale.
In jocul magnific de umbre si de lumini al perturbatiunii, verbul isi regaseste functia reala de realizare, omul speriat, bantuit de propriile lui creatii, isi regaseste posibilitatile de interventie si de legatura.
POEZIA este o stiinta a actiunii.
Tehnicile ei isi au locul firesc langa marile tehnici ale actiunii.
Legaturile pe care ea le asigura sunt de natura magica: gratie ei, oamenii isi regasesc contactul; dar acest contact este asemeni focului, asemeni panicii, asemeni iubirii, asemeni apei, asemeni revoltei, asemeni mortii care ne primeste sangele.

Tacere-n doi

Ce poezie frumoasa esti iubito
te-as invata pe dinafara
dar ma incurc mereu la sani
cuvintele au citește mai mult

Tacere-n doi

Ce poezie frumoasa esti iubito
te-as invata pe dinafara
dar ma incurc mereu la sani
cuvintele au muguri pe la tara

Ti-as invata pe dinafara
si parul si gatul si buricul
si incotro nemaiavand de primavara
as recunoaste c-am descoperit nimicul

Ce poezie frumoasa esti iubito
si eu ce norocos am fost
cand tacerea am zdrobit-o
si-am priceput ca toate au un rost

Si aia si aceasta si aceea
ce chestie perfecta e femeia

O, Doamne, veacul s-a schimbat? Ori numai noi, dinspre trecut?

O, Doamne, veacul s-a schimbat? Ori numai noi, dinspre trecut?

Faina frunzei de artar O macina prin parcuri pasii Un luminis, sa mai tresar, Adast sa uit, tradarea, lasii.

Faina frunzei de artar O macina prin parcuri pasii Un luminis, sa mai tresar, Adast sa uit, tradarea, lasii.

Scrisoare de la randunele

Cocostarcul astazi
S-a intors acasa.
Toata pasarimea
L-a primit voioasa.

Vin sa-l vada vrabii,
citește mai mult

Scrisoare de la randunele

Cocostarcul astazi
S-a intors acasa.
Toata pasarimea
L-a primit voioasa.

Vin sa-l vada vrabii,
Bun venit sa-i zica.
Broastele de balta
Au murit de frica

Iar drumetul spune:
De la rindunele
V-am adus scrisoare.
Va e dor de ele?

S-o citim! — strigara
Vrabiile toate...
Scumpe surioare,
Noi sintem departe,

Dar vislim spre tara,
Zilele-s senine,
Nu e ca acasa
Nicaieri mai bine!