Floare de lumina

Cu scrisul am intrerupt tacerea,

sa ma iubesti
precum iubeste noaptea
lumina unei stele cazind.
citește mai mult

Floare de lumina

Cu scrisul am intrerupt tacerea,

sa ma iubesti
precum iubeste noaptea
lumina unei stele cazind.

eu m-am ascuns
de frumusetea Ta,
uitarea si teama
mi le-am luat de mormint.

iti mai aduci aminte de mine
cum iti priveam ochiul
in livada cu piersici,
cum dincolo de ochiul Tau
vedeam soldatii aceia
care trageau mirati in mine?

gaseste-ma in cele create
de cuvintul Tau!

Tu esti frumos, Doamne,
precum o lacrima
care asteapta sa cada,
tremurind deasupra lumii
pe care o vad atit de mult ca fiind a mea.

În ciuda diferenţelor de relief şi climă, de limbă şi moravuri, de legi şi obiceiuri, în ciuda lucrurilor şterse treptat citește mai mult

În ciuda diferenţelor de relief şi climă, de limbă şi moravuri, de legi şi obiceiuri, în ciuda lucrurilor şterse treptat din memorie şi a lucrurilor violent distruse, Poetul uneşte, prin pasiune şi cunoştinţe, vastul domeniu al societăţii umane, răspândită pe întregul pământ şi peste toate timpurile.

Toamna blanda ca in sufletul tau

Sfioasa lumina din pumni cade lin
Miroase a toamna bogata, a clipa tarzie
citește mai mult

Toamna blanda ca in sufletul tau

Sfioasa lumina din pumni cade lin
Miroase a toamna bogata, a clipa tarzie
Iubirea-i inalta si blanda ca sufletul tau
Si lanuri de ganduri si flori planse-n taina
Ce tanar grabit pare azi Dumnezeu
Si mangaie setea izvorul ranit
Din care de-o vreme enigmatic apare
Cuvantul din care fost-am ziditi
Un nou univers si-o noua carare.

Poezia arta care poate sa puna o rana pe portativ.

Poezia arta care poate sa puna o rana pe portativ.

Ce fericit sunt cand vine o poezie asa ca un inger ce-si cauta aripile printre cuvintele mele.

Ce fericit sunt cand vine o poezie asa ca un inger ce-si cauta aripile printre cuvintele mele.

Eu care misc in toamna aceasta apa fumurie,
De o vointa oarba adus si-ntunecat
La paznicul de lacuri noaptea sub citește mai mult

Eu care misc in toamna aceasta apa fumurie,
De o vointa oarba adus si-ntunecat
La paznicul de lacuri noaptea sub fereastra,
Visez o flacara la gura pustii de vanat.
Afara viscolu-mi smuceste din pripoane barca,
Pazeste-o, Doamne, rastignita de pamant,
Sa se trezeasca dimineata si sa plece
Copilul ros pe care-l port in gand.
Incolo nu mai are importanta
Deliru-acesta instelat venind,
Eu voi muri in pata de lumina
Pe care-o lasa luna rasarind.

Adaos

Varsta copacilor

Cercurile se-ncercuiesc pe trupul
arborelui. Anii se semneaza pe ascuns
in carnea de lemn.
De unde a citește mai mult

Varsta copacilor

Cercurile se-ncercuiesc pe trupul
arborelui. Anii se semneaza pe ascuns
in carnea de lemn.
De unde a invatat padurea
sa-si numere zilele?
Poate la inceputul lumii
arborii au fost oameni.

Copacii nu-si divulga varsta
decat daca le retezi viata.

Fiecare poezie este o reincarnare sub o alta limba de moarte.

Fiecare poezie este o reincarnare sub o alta limba de moarte.

Poezia este mijlocul prin care oamenii pot vorbi ceea ce gandesc. Prin intermediul ei oamenii pot spune in public ceea citește mai mult

Poezia este mijlocul prin care oamenii pot vorbi ceea ce gandesc. Prin intermediul ei oamenii pot spune in public ceea ce este cunoscut numai in privat.