S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Sunt portretul unei zile in care n-am trait.
Sunt portretul unei zile in care n-am trait.
O sa dai sama, boierule Poate au astfel noroc Si romanii, totusi, scap: Vor chelia lui Motoc, Crizei ca sa-i citește mai mult
O sa dai sama, boierule Poate au astfel noroc Si romanii, totusi, scap: Vor chelia lui Motoc, Crizei ca sa-i puna cap! Epigrame disponibile
Copacii plansi:
Dupa atatea ambitii ne ajunse seara
Si totusi clopotul mai bate inganandu-se
De n-ar fi fost atatea citește mai mult
Copacii plansi:
Dupa atatea ambitii ne ajunse seara
Si totusi clopotul mai bate inganandu-se
De n-ar fi fost atatea amintiri
Sa ma cutremure
Copacul slab plangandu-se de toamna
Si frunzele-nrosite ca o tuse
Eu alergam atat de fericit la rau
Sa-l vad cum vine tulbure
In munti sa-mi fie numele am vrut
Dar iata seara cum se lasa
Ma simt atat de bine parasit
Aproape ca voi plange
La zid
Se facea ca fixam in pioneze
inimile noastre puse la zid,
apoi luam distanta regelmentara
atenti sa citește mai mult
La zid
Se facea ca fixam in pioneze
inimile noastre puse la zid,
apoi luam distanta regelmentara
atenti sa nu ne prabusim cu plutonul in vid.
Puneam arma la ochi,
cine-ar mai putea sa ne minta?
Suntem gata, suntem gata cu toti
sa tragem la tinta!
Tacere-n doi
Ce poezie frumoasa esti iubito
te-as invata pe dinafara
dar ma incurc mereu la sani
cuvintele au citește mai mult
Tacere-n doi
Ce poezie frumoasa esti iubito
te-as invata pe dinafara
dar ma incurc mereu la sani
cuvintele au muguri pe la tara
Ti-as invata pe dinafara
si parul si gatul si buricul
si incotro nemaiavand de primavara
as recunoaste c-am descoperit nimicul
Ce poezie frumoasa esti iubito
si eu ce norocos am fost
cand tacerea am zdrobit-o
si-am priceput ca toate au un rost
Si aia si aceasta si aceea
ce chestie perfecta e femeia
Mi-e rusine sa-ti dedic un poem, trandafirii m-ar zgiria,
brazii m-ar injunghia.
Cit de mult le-am jurat eu iubire si citește mai mult
Mi-e rusine sa-ti dedic un poem, trandafirii m-ar zgiria,
brazii m-ar injunghia.
Cit de mult le-am jurat eu iubire si singele meu niciodata nu a reusit sa devina clorofila, ah, aceasta tandrete risipita prin cusatura buzunarelor, data firimituri la porumbei s-o ciuguleasca in timpul vizitei la prinz, linga pervazul ferestrei.
Nu traiesc, zburatoareo, ii spun, du-ma la maimarele tau
pe care eu il numesc Francisc al gagautilor, spune, ca o rodie a plesnit de necaz si a varsat semintele pe cimpuri. Si curge singe!
Scriu ceea ce mi-a fost dat sa scriu.
Scriu ceea ce mi-a fost dat sa scriu.
... crampeie din acea inserare ajungeau pana la mine, rascolind amintiri. despre cum ar fi putut sa fie. despre desertaciune citește mai mult
... crampeie din acea inserare ajungeau pana la mine, rascolind amintiri. despre cum ar fi putut sa fie. despre desertaciune si poezie. despre moartea mea splendida, multicolora, vie.
Nimeni nu stie ce e in creierul unui poet cind scrie! Nici macar el! -Fa-i o radiografie! zice-un ucenic tembel.
Nimeni nu stie ce e in creierul unui poet cind scrie! Nici macar el! -Fa-i o radiografie! zice-un ucenic tembel.
