Omagiu
Cind ma vor omagia la 70 (imi va atirna
o sfoara de git insusi presedintele
in timp ce-mi va suiera printre dinti
du-te dracului bosorogule
te asteapta groapa-ncalzita)
imi voi scoate placa din gura
hirtia de la piept cu discursul de-acasa
cu degetul la timpla voi retine
o avalansa de idei
solemna basina in astfel de ocazii
(oameni incordati de care nu-mi pasa
atita timp cit sint in groapa ca acasa).
S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Poetii nu se rusineaza de propriile experiente ei profita de ele.
Poetii nu se rusineaza de propriile experiente ei profita de ele.
A fi poet e o boala, nu este o profesie.
A fi poet e o boala, nu este o profesie.
Saltand, grierul la tara
Saltand, grierul la tara
Umbra Cuvintele au umbra ca pietrele de hotar ca arborii si vita de vie ca adevarul dincolo de care e citește mai mult
Umbra Cuvintele au umbra ca pietrele de hotar ca arborii si vita de vie ca adevarul dincolo de care e inca ceva.
Am realizat ca a scrie poezii este singurul lucru pe care il pot face deoarece sunt fidel acestei activitati si citește mai mult
Am realizat ca a scrie poezii este singurul lucru pe care il pot face deoarece sunt fidel acestei activitati si o fac cu o intensitate deosebita.
...pe mine ma asteapta asadar
insecta colorata psihedelic
a carei forma aminteste bombardierele triunghiulare
insecta-poet care ma priveste cu un citește mai mult
...pe mine ma asteapta asadar
insecta colorata psihedelic
a carei forma aminteste bombardierele triunghiulare
insecta-poet care ma priveste cu un ochi de un verde-albastru intens
incremenita pe un fruct de zmeura necopt
ea exemplarul ultim al unei faune de multa vreme disparuta
insecta-poet proaspat sosita ca sa asiste la dementa
pieire prin multiplicare tragica
si eu sunt sigur ca ma recunoaste
inca de pe atunci.
Poezia e un mod ceremonial, ineficient de a comunica irationalul, este forma goala a activitatii intelectuale.
Poezia e un mod ceremonial, ineficient de a comunica irationalul, este forma goala a activitatii intelectuale.
Inima mea
Inima mea de-o vreme o simt intr-adevar
Ca-n fiecare toamna se coace ca un mar.
In citește mai mult
Inima mea
Inima mea de-o vreme o simt intr-adevar
Ca-n fiecare toamna se coace ca un mar.
In clipele grabite din zile lungi de vara
O simt cum se-mplineste-n tacere ca o para -
Inima mea cu pomii gradinii dimpreuna
Se-ntuneca spre toamna si-i dulce ca o pruna,
Si-n varfuri fosnitoare prin frunza amaruie
O-mprejmuie lumina de sus ca pe-o gutuie.
Inima mea se sparge cu pocnet ca o nuca,
De-i toamna mai tarzie si umbra mai pe duca,
Si-asteapta ca un strugur pe vita, nopti intregi,
Sa te apleci aproape de ea si s-o culegi.
Acest poet a primit aripi, ce sublim bazaie.
Acest poet a primit aripi, ce sublim bazaie.
