Din nou is copil - primavara cu denii -
Miros de salcam, de pelin, de urzici
Si mama imi da iar camasa cea alba
Cu jocul de crini infloriti in arnici.
Aduc din prisaca chiar lacrima lunii
arzand peste slova in maini de monah.
Ma-nchin Tie, Doamne, si pun langa cruce,
adus de la stana un fluier valah.
Denie
S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Poezia este incompatibila cu cea mai minima ingradire dogmatica.
Imensul ei spatiu demonstreaza cat este de insuficient tot ce poate citește mai mult
Poezia este incompatibila cu cea mai minima ingradire dogmatica.
Imensul ei spatiu demonstreaza cat este de insuficient tot ce poate fi imaginat ca forma sau figura.
Sensul ei este "sensul a ceea ce trebuie relevat, sensul miracolului necesar" (Novalis).
Poezia este un avans, un promitator avans, o profetie a gandirii noi si reale.
In jocul magnific de umbre si de lumini al perturbatiunii, verbul isi regaseste functia reala de realizare, omul speriat, bantuit de propriile lui creatii, isi regaseste posibilitatile de interventie si de legatura.
POEZIA este o stiinta a actiunii.
Tehnicile ei isi au locul firesc langa marile tehnici ale actiunii.
Legaturile pe care ea le asigura sunt de natura magica: gratie ei, oamenii isi regasesc contactul; dar acest contact este asemeni focului, asemeni panicii, asemeni iubirii, asemeni apei, asemeni revoltei, asemeni mortii care ne primeste sangele.
Poezia dispune neingradit, dupa bunul ei plac, de suferinta .
Poezia dispune neingradit, dupa bunul ei plac, de suferinta .
Aud o voce neauzita, Care-mi spune ca nu trebuie sa raman; Vad o mana nevazuta, Care ma cheama departe.
Aud o voce neauzita, Care-mi spune ca nu trebuie sa raman; Vad o mana nevazuta, Care ma cheama departe.
Coranul nu e lipsit de poezie, chiar farmecul sau, provenind din farmecele fizice ale existentei umane, tine, in aceasta privinta, citește mai mult
Coranul nu e lipsit de poezie, chiar farmecul sau, provenind din farmecele fizice ale existentei umane, tine, in aceasta privinta, oarecum, de acela al anticilor, cu culori mai noi si, indraznesc sa spun, mai insorite.
Roza de seara
Roza rozelor
Vestea inducerii timpului
Regasit la marginea zarii.
Ceara de sera
Supusa luminii
Cazand citește mai mult
Roza de seara
Roza rozelor
Vestea inducerii timpului
Regasit la marginea zarii.
Ceara de sera
Supusa luminii
Cazand picatura in inima tarii.
Laurii cauta
Nimbul solstitiului,
Echivalenta zilei de soare.
Durerea muntilor
Pierderea sacra ostasilor,
Ducerii noastre-n viltoare.
Auzi uraganul
Cum canta si spumega
Viata se-ndoaie lovind in himere.
Cere poetul, cere lumina
Si nimbul preface
Sarea din ape.
O sa dai sama, boierule Poate au astfel noroc Si romanii, totusi, scap: Vor chelia lui Motoc, Crizei ca sa-i citește mai mult
O sa dai sama, boierule Poate au astfel noroc Si romanii, totusi, scap: Vor chelia lui Motoc, Crizei ca sa-i puna cap! Epigrame disponibile
O bucurie vie fara casa
tot dau sa prind si ea se ineaca
fara de drum in nici o parte
citește mai mult
O bucurie vie fara casa
tot dau sa prind si ea se ineaca
fara de drum in nici o parte
o bucurie vie fara casa
tot dau sa cint si ea imi scapa
de mine-ndestulata ca-ntr-o moarte
alienata si pura.
Pe de o parte, se fereste sa pozeze in poet, insa, pe de alta parte, se teme de perspectiva de citește mai mult
Pe de o parte, se fereste sa pozeze in poet, insa, pe de alta parte, se teme de perspectiva de a nu mai fi poet. Pentru Bacovia, maximum de drama nu e sa mori, ci sa fii un fost poet.
Cui zau ii mai pasa Ca pe la Voronet cerul se-ntoarce acasa Universuri paralele
Cui zau ii mai pasa Ca pe la Voronet cerul se-ntoarce acasa Universuri paralele
