S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Noi, românii, suntem înşurubaţi în univers, prin speranţa fără sfârşit a lui Brâncuşi.
Noi, românii, suntem înşurubaţi în univers, prin speranţa fără sfârşit a lui Brâncuşi.
Plantele cunoaşterii trebuie stropite cu lacrimi.
Plantele cunoaşterii trebuie stropite cu lacrimi.
Să fii mândru numai atât cât îţi îngăduie meritele.
Să fii mândru numai atât cât îţi îngăduie meritele.
Cea mai mare nevoie a omului este de a fi auzit când strigă, de a fi ascultat când cere, de citește mai mult
Cea mai mare nevoie a omului este de a fi auzit când strigă, de a fi ascultat când cere, de a putea plânge când îl doare, de a vorbi, de a se mângâia şi a-şi aduce aminte...
Corpul îi este gârbovit, mersul şovăielnic, dinţii au căzut, vederea se stinge, surzenia creşte…, ai săi nu dau atenţie vorbelor citește mai mult
Corpul îi este gârbovit, mersul şovăielnic, dinţii au căzut, vederea se stinge, surzenia creşte…, ai săi nu dau atenţie vorbelor sale, soţia nu-l ascultă: Vai de omul care îmbătrâneşte! Chiar şi fiul său se poartă duşmănos cu el!
Destinul nostru atârnă de un gest, de un cuvânt; la început cel mai mic efort este de ajuns să îl citește mai mult
Destinul nostru atârnă de un gest, de un cuvânt; la început cel mai mic efort este de ajuns să îl ţină în loc, apoi trebuie să pui în mişcare un mecanism întreg.
Să-l iubim într-atât pe Isus, încât pentru El să suportăm tot ceea ce ne trimite, până şi totala uscăciune sufletească. citește mai mult
Să-l iubim într-atât pe Isus, încât pentru El să suportăm tot ceea ce ne trimite, până şi totala uscăciune sufletească. Un mare semn al iubirii este dacă-l iubim pe Isus chiar şi atunci când nu simţim dulcele sentiment al iubirii, acesta este într-adevăr martirism. Să murim deci în această moarte martirică.
Nu este o metaforă când spui că viaţa fiecărui om este o luptă continuă cu mizeria, cu plictiseala, cu semenii citește mai mult
Nu este o metaforă când spui că viaţa fiecărui om este o luptă continuă cu mizeria, cu plictiseala, cu semenii săi, cu realitatea. Omul găseşte adversari pretutindeni şi moare cu armele în mâini. Dar existenţa noastră nu este posibilă fără toate acestea. Fără presiuna exercitată de atmosferă corpul plesneşte; tot aşa,lipsa durerii, mizeriei, a necazurilor şi nevoilor de tot felul ar provoca o creştere nemăsurată a orgoliului frizând extravaganţa.
Pentru a clădi înalt, trebuie să sapi adânc.
Pentru a clădi înalt, trebuie să sapi adânc.