S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Când nu va mai fi zăpadă, copiii vor face un om de iarbă, când nu va mai fi iarbă, copiii citește mai mult
Când nu va mai fi zăpadă, copiii vor face un om de iarbă, când nu va mai fi iarbă, copiii vor face un om de pământ, când nu va mai fi nici pământ, copiii vor face un om de piatră, când nu va mai fi nici piatră, umbra unui om de cenuşă se va profila pe cer - şi nu vor mai fi nici copii atunci...
Fie că eşti slab sau puternic, e bine să ştii că te poţi sprijini de braţul unui prieten.
Fie că eşti slab sau puternic, e bine să ştii că te poţi sprijini de braţul unui prieten.
Cuvântul e magic: omul rosteşte fiecare vorbă cu altă inimă.
Cuvântul e magic: omul rosteşte fiecare vorbă cu altă inimă.
Paradox. Omenirea creşte, Omenia scade.
Paradox. Omenirea creşte, Omenia scade.
Să nu zici că ai grâu până nu-l vezi în hambar; să nu zici că ai un copil până nu citește mai mult
Să nu zici că ai grâu până nu-l vezi în hambar; să nu zici că ai un copil până nu treci printr-un necaz.
Uneori flacăra noastră se stinge, dar ea este reaprinsă de un alt om. Fiecare din noi trebuie să fie adânc citește mai mult
Uneori flacăra noastră se stinge, dar ea este reaprinsă de un alt om. Fiecare din noi trebuie să fie adânc mulţumitor celui care a reaprins această flacără.
Până la urmă totul se reduce la dorinţa sau la absenţa dorinţei. Restul e nălucire.
Până la urmă totul se reduce la dorinţa sau la absenţa dorinţei. Restul e nălucire.
Dacă Eva a cules strugurii şi i-a storcoşit şi i-a dat lui Adam să bea must, sigur că acestuia - citește mai mult
Dacă Eva a cules strugurii şi i-a storcoşit şi i-a dat lui Adam să bea must, sigur că acestuia - ce Dumnezeu, doar era barbat - i s-a urcat sângele la cap şi i-a şoptit cineva la ureche că între coapsele cele parfumate cu eternitate ale Evei s-ar ascunde acea poartă a Raiului prin care el, abia intrat, s-a şi văzut obligat să o părăsească pentru veşnicie.
Răul ne dezvăluie substanţa demonică a timpului; binele, potenţialul de veşnicie al devenirii. Răul este abandonare; binele, un calcul inspirat. citește mai mult
Răul ne dezvăluie substanţa demonică a timpului; binele, potenţialul de veşnicie al devenirii. Răul este abandonare; binele, un calcul inspirat. Nimeni nu ştie diferenţia raţional unul de celălalt. Dar simţim cu toţii căldura dureroasă a răului şi răceala extatică a binelui.
