S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Viata e ceea ce ti se intampla in timp ce esti ocupat sa faci alte planuri.
Viata e ceea ce ti se intampla in timp ce esti ocupat sa faci alte planuri.
Viata este o succesiune de lectii, care trebuie traite pentru a fi intelese.
Viata este o succesiune de lectii, care trebuie traite pentru a fi intelese.
Simti ca traiesti de doua ori in viata. Atunci cand te nasti si atunci cand privesti moartea in fata.
Simti ca traiesti de doua ori in viata. Atunci cand te nasti si atunci cand privesti moartea in fata.
Viața mea a fost intensă și plină, experiențele mele, diverse și cu siguranță deloc searbăde, chiar dacă lumina și umbra citește mai mult
Viața mea a fost intensă și plină, experiențele mele, diverse și cu siguranță deloc searbăde, chiar dacă lumina și umbra s-au jucat mereu cu ea. A fost viața unei femei care n-a uitat niciodată că era femeie, deși de multe ori a avut de jucat rol de bărbat.
Prima jumatate a vietii ne-o irosim cu parintii, iar pe a doua, cu copiii nostri.
Prima jumatate a vietii ne-o irosim cu parintii, iar pe a doua, cu copiii nostri.
Ironia suprema a vietii este ca nimeni nu iese din ea in viata.
Ironia suprema a vietii este ca nimeni nu iese din ea in viata.
Viata este un joc dur si halucinant, viata inseamna salturi cu parasuta, inseamna risc, inseamna sa cazi si sa te citește mai mult
Viata este un joc dur si halucinant, viata inseamna salturi cu parasuta, inseamna risc, inseamna sa cazi si sa te ridici, inseamna alpinism, inseamna vointa de a ajunge in punctul cel mai inalt si a te simti nemultumit si nelinistit sa o faci.
Viata merge inainte ca un drum pe marginea prapastiei.
Viata merge inainte ca un drum pe marginea prapastiei.
De fapt, ce defineste mai exact o viata: supunerea la un destin previzibil sau inventarea cu orice pret a propriului citește mai mult
De fapt, ce defineste mai exact o viata: supunerea la un destin previzibil sau inventarea cu orice pret a propriului destin? Unde incep mistificarea, cinismul, si tradarea si unde se sfarsesc visul, candoarea si duplicitatea? Ce rol joaca istoria si convulsiile ei in aceasta supunere sau alegere a destinului, cel mai adesea fara drum de intoarcere? Rafuiala cu sine si cu lumea are un alt sens decat acela de a infrunta cu constiinta curata farsa cruda a mortii sau nu este decat o ultima si inutila bravura?
