Emil Cioran ( 10 din 403 )
Daca timpul n-ar fi ireversibil, n-as regreta deloc sa traiesc in orice epoca a istoriei, fiindca nici una nu e citește mai mult
Daca timpul n-ar fi ireversibil, n-as regreta deloc sa traiesc in orice epoca a istoriei, fiindca nici una nu e mai buna decat cealalta.
Ceea ce este echivoc si de o atractie indefinibila in melancolie deriva din regretul stapanit pentru trecerea lucrurilor si din citește mai mult
Ceea ce este echivoc si de o atractie indefinibila in melancolie deriva din regretul stapanit pentru trecerea lucrurilor si din teama de oprire a lor. Tristetea de a fi
Cand durerea n-a mai putut ramane in ea insasi, au aparut fiintele ca s-o scape de chinurile virtualitatii.
Cand durerea n-a mai putut ramane in ea insasi, au aparut fiintele ca s-o scape de chinurile virtualitatii.
Plictiseala e prizonieratul in timpul inexpresiv, emancipat de viata, ce-o evacueaza chiar, spre a-si crea o sinistra autonomie.
Plictiseala e prizonieratul in timpul inexpresiv, emancipat de viata, ce-o evacueaza chiar, spre a-si crea o sinistra autonomie.
Daca ar fi cu putinţă să ne privim cu ochii celorlalţi, am dispărea pe loc.
Daca ar fi cu putinţă să ne privim cu ochii celorlalţi, am dispărea pe loc.
Cand viseaza omul nu se indoieste niciodata.
Cand viseaza omul nu se indoieste niciodata.
Dragostea-i un inec, o scufundare in fiinta si in nefiinta. Caci orice voluptare e o implinire si o stingere.
Dragostea-i un inec, o scufundare in fiinta si in nefiinta. Caci orice voluptare e o implinire si o stingere.
Orice om care nu crede in adevarul absolut are drept sa falsifice totul.
Orice om care nu crede in adevarul absolut are drept sa falsifice totul.
Melancolia e sentimentul ca nefericirea are sa te copleseasca chiar in mijlocul paradisului.
Melancolia e sentimentul ca nefericirea are sa te copleseasca chiar in mijlocul paradisului.
Nu durerile violente lasa urme in noi ci durerile inabusite staruitoare, suportabile care fac parte din rutina noastra cotidiana si citește mai mult
Nu durerile violente lasa urme in noi ci durerile inabusite staruitoare, suportabile care fac parte din rutina noastra cotidiana si care ne macina la fel de constiincios ca si timpul.
