Necunoscut ( 10 din 8510 )
Cuvântul grec pentru adevăr înseamnă: "a face vizibil ceea ce este ascuns". Adevărul este ascuns şi trebuie descoperit. Nimeni nu citește mai mult
Cuvântul grec pentru adevăr înseamnă: "a face vizibil ceea ce este ascuns". Adevărul este ascuns şi trebuie descoperit. Nimeni nu îl posedă în mod natural. El sălăşluieşte în adânc, nu la suprafaţă. Suprafaţa existenţei noastre se schimbă, deci este iluzorie. Adâncimea este eternă şi de aceea trainică... Adevărul este ascuns, adevărul este mister în creştinism.
Ploaia de lacrimi este necesară recoltei cunoştinţelor.
Ploaia de lacrimi este necesară recoltei cunoştinţelor.
Lenesul la toate zice ca nu poate.
Lenesul la toate zice ca nu poate.
Ce ne făceam dacă Arhimede găsea un punct de sprijin?
Ce ne făceam dacă Arhimede găsea un punct de sprijin?
In timpul iernii, idealurile si telurile ni se cristalizeaza in forme de gheata dure si agresive. Ce pacat ca, odata citește mai mult
In timpul iernii, idealurile si telurile ni se cristalizeaza in forme de gheata dure si agresive. Ce pacat ca, odata cu sosirea primaverii, ele isi pierd vigoarea si se transforma in apa de ploaie.
Iti dai seama ca e timpul sa taci cand persoana care te asculta da din cap dar nu spune nimic.
Iti dai seama ca e timpul sa taci cand persoana care te asculta da din cap dar nu spune nimic.
Sunt de acord să fie încheiat un acord de pace între toate naţiunile lumii, dar tare mi-e teamă că astfel citește mai mult
Sunt de acord să fie încheiat un acord de pace între toate naţiunile lumii, dar tare mi-e teamă că astfel vom trezi celor aflaţi în stare de pace nostalgia războiului!
Inteligenţa nu e nativă... ea se naşte din dorinţă, ambiţie şi şah.
Inteligenţa nu e nativă... ea se naşte din dorinţă, ambiţie şi şah.
Şi patul lui Don Juan a contribuit la surparea Evului Mediu.
Şi patul lui Don Juan a contribuit la surparea Evului Mediu.
Cum să cred în adevăruri absolute, când însăşi noţiunea de "absolut" e creată de relativitatea cugetării omeneşti? Oare nu cumva citește mai mult
Cum să cred în adevăruri absolute, când însăşi noţiunea de "absolut" e creată de relativitatea cugetării omeneşti? Oare nu cumva nevoia de absolut, departe de a fi o tărie, nu-i decât o slăbiciune a judecăţii omului?
