Maxime Diverse ( 370 - 380 din 7923 )
Soarele nu numai că nu învinge întunericul, dar măreşte până la suferinţă aspiraţia nocturnă a sufletului. De ne‑ar servi azurul citește mai mult
Soarele nu numai că nu învinge întunericul, dar măreşte până la suferinţă aspiraţia nocturnă a sufletului. De ne‑ar servi azurul de pat şi soarele de pernă, sfârşeala voluptuoasă ar chema noaptea spre a‑şi îndestula nevoia de oboseală vastă.
Nici nu ne închipuim ce mulţi sunt acei ce aşteaptă să-i dezlegăm de fericire...
Nici nu ne închipuim ce mulţi sunt acei ce aşteaptă să-i dezlegăm de fericire...
Oricâte pretenţii am avea, în fond nu putem cere vieţii mai mult de permisiunea singurătăţii. Îi oferim astfel prilejul de citește mai mult
Oricâte pretenţii am avea, în fond nu putem cere vieţii mai mult de permisiunea singurătăţii. Îi oferim astfel prilejul de a fi generoasă şi chiar risipitoare...
Când nu te mai poţi gândi la nimic, pricepi prea bine prezentul absolut al idioţilor, ca şi senzaţiile de vid citește mai mult
Când nu te mai poţi gândi la nimic, pricepi prea bine prezentul absolut al idioţilor, ca şi senzaţiile de vid ce apropie uneori mistica de imbecilitate, cu diferenţa că în nesfârşitul gol al misticilor se agită o tendinţă secretă de înălţare, pâlpâie stingher un avânt vertical, pe când vidul orizontal al idioţilor este o întindere ştearsă pe care lunecă surd teroarea.
Nimic nu degradează vitalitatea mai mult ca veselia, atunci când n-ai chemare şi nu eşti învechit în ea.
Nimic nu degradează vitalitatea mai mult ca veselia, atunci când n-ai chemare şi nu eşti învechit în ea.
Până şi tristeţea este un meşteşug. Căci nu te deprinzi aşa de uşor să fii singur şi zi de zi citește mai mult
Până şi tristeţea este un meşteşug. Căci nu te deprinzi aşa de uşor să fii singur şi zi de zi trebuie să te căzneşti în nemângâiere, supunând năvala amărăciunilor unei culturi intime.
Filozoful se gândeşte la Divinitate, credinciosul la Dumnezeu. Unul la esenţă, altul la persoană.
Filozoful se gândeşte la Divinitate, credinciosul la Dumnezeu. Unul la esenţă, altul la persoană.
Nu eşti gelos pe Dumnezeu, ci pe singurătatea lui. Căci faţă de disperarea îmbălsămată care e El, omul e o citește mai mult
Nu eşti gelos pe Dumnezeu, ci pe singurătatea lui. Căci faţă de disperarea îmbălsămată care e El, omul e o mumie fâşneaţă.
O agonie neîmplinită este erotica, şi de aceea nu poţi iubi femeia ce nu-ţi şopteşte despre moarte şi nu te citește mai mult
O agonie neîmplinită este erotica, şi de aceea nu poţi iubi femeia ce nu-ţi şopteşte despre moarte şi nu te ajută în a nu mai fi...
Când faci dragoste, moartea îşi ia tălpăşiţa.
Când faci dragoste, moartea îşi ia tălpăşiţa.