Maxioms de Adriana Weimer
Anotimpuri in noi nesfarsit vin si trec
precum generatii;
anotimpuri in noi se petrec,
ne petrec,
din afara-nspre sine:
primaveri citește mai mult
Anotimpuri in noi nesfarsit vin si trec
precum generatii;
anotimpuri in noi se petrec,
ne petrec,
din afara-nspre sine:
primaveri si seninuri,
tomnatice ganduri, inghet, infloriri;
si iar generatii
de ganduri,
de clipe,
rostiri;
mai apoi,
anotimpuri in noi.
E sa fie
Inserarea din noi nu are nume.
Sfarsit de gand,
singuratate impusa,
calendar cu amintiri rupte
citește mai mult
E sa fie
Inserarea din noi nu are nume.
Sfarsit de gand,
singuratate impusa,
calendar cu amintiri rupte
la timp,
album cu imagini din zambetul nostru.
Candva, nu demult,
aceasta clipa
avea numele tau,
numele meu,
avea identitate
in timp.
Vom fi din nou
o zi nerostita inca.
In numele tau, in numele meu,
e sa fie.
Spiritul meu este liber,
chiar de-n trup deseori
durerile-s mute-nchisori,
chiar de-n gand uneori
mai cad din seninuri ninsori.
citește mai mult
Spiritul meu este liber,
chiar de-n trup deseori
durerile-s mute-nchisori,
chiar de-n gand uneori
mai cad din seninuri ninsori.
Spiritul meu este liber:
nu-i pasare cu aripi mai largi,
nu-i zbor cu cer mai inalt.
Spiritul meu este liber.
Si stelele Stelele mor de singuratate, ca oamenii, de prea multa lumina neluminata, de prea multa umbra necalcata. Stelele mor citește mai mult
Si stelele Stelele mor de singuratate, ca oamenii, de prea multa lumina neluminata, de prea multa umbra necalcata. Stelele mor pe sarite, ca oamenii, din cand in cand, cate una, cate unul, mai cad.
Dreptul la trecere atata nevoie de noi in tacerea din lucruri; in atata strigat suntem pierduti; de atata insingurare ramanem citește mai mult
Dreptul la trecere atata nevoie de noi in tacerea din lucruri; in atata strigat suntem pierduti; de atata insingurare ramanem uitati; incat ni se da dreptul la trecere.
