Maxioms de Sina Danciulescu
Cum e posibil sa fiu colportor al nevazutului, necunoscutului, ce traieste prin mine, adica fragila si muritoarea asta sa fie citește mai mult
Cum e posibil sa fiu colportor al nevazutului, necunoscutului, ce traieste prin mine, adica fragila si muritoarea asta sa fie conectata la eternitate?! Prea de tot, asa-i, dar nu pot fi altfel, chiar ma cred vesnica si chiar ma visez printre ingeri.
Ea strabatea gradina
intr-un totem de umbra
atins pamintul nu-l mai atingea.
Nu se mai difuza frenetic nici supus.
Crengile citește mai mult
Ea strabatea gradina
intr-un totem de umbra
atins pamintul nu-l mai atingea.
Nu se mai difuza frenetic nici supus.
Crengile jos speriau lumina.
Miscarea o-ncolti. Ea s-a retras.
Capriciul blind. O nauceala moale...
Ea strabatu gradina. Indecis
ceva pierdu-n repaos. Ea desprinse
sa fredoneze-n sine sprijin.
Iar e luni
si nu m-am mai nascut
iar ma voi naste din cind in cind
si pina sa-mi crape citește mai mult
Iar e luni
si nu m-am mai nascut
iar ma voi naste din cind in cind
si pina sa-mi crape ochii
vad stele vezi...
Numai in copilarie stiam
ca m-am nascut o data
pentru totdeauna.
Atunci mi se dadea toata
promisiunea pe mina.