Alb-roz copacii. Fals Gauguin.
Aceleasi strazi. Si apele pavate.
Cumpar doi trandafiri
si intru in cetate.
Sub lovituri de ceas
strimb aplecata in cer ca un dolmen
sub lacat intre raiuri si iaduri aminate.
Alb-roz coapcii
in clopote de iarba si de somn.
Sub lovituri de ceas din turnuri vii
pierdut
paradis acest drum
ce ma abate...
Si restul
doar singuratate.
S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Ideal ar fi Ca toate cele frumos traite Sa se intoarca intr-o fiinta de muzica O dumnezeita a sunetelor Mai citește mai mult
Ideal ar fi Ca toate cele frumos traite Sa se intoarca intr-o fiinta de muzica O dumnezeita a sunetelor Mai pura ca un ideal.
Poetul, donator de sange la spitalul cuvintelor.
Poetul, donator de sange la spitalul cuvintelor.
Tie Priveste si-n jos. E mai putin departe. De aici nu poti cadea. Privirea ajunge la ceea ce vede. Pana citește mai mult
Tie Priveste si-n jos. E mai putin departe. De aici nu poti cadea. Privirea ajunge la ceea ce vede. Pana acolo distruge totul, isi face loc, iti face loc si tie.
Ceea ce ma hraneste ma ditruge.
Ceea ce ma hraneste ma ditruge.
La fantana cea de piatra
n-am sa mai cobor vreodata
a murit in ea o fata
A cazut in citește mai mult
La fantana cea de piatra
n-am sa mai cobor vreodata
a murit in ea o fata
A cazut in ea visand
s-a mai si starnit un vant
si-a impins-o sub pamant.
Un text poetic poate fi revelator nu numai prin ce transmite, dar si prin ce incearca sa ascunda.
Un text poetic poate fi revelator nu numai prin ce transmite, dar si prin ce incearca sa ascunda.
O sa dai sama, boierule Poate au astfel noroc Si romanii, totusi, scap: Vor chelia lui Motoc, Crizei ca sa-i citește mai mult
O sa dai sama, boierule Poate au astfel noroc Si romanii, totusi, scap: Vor chelia lui Motoc, Crizei ca sa-i puna cap! Epigrame disponibile
Letargie
Trecem pe strazile pustiite de soare.
Jaluzele negre nu cheama boare.
Un nimeni imens se roteste in jur,
citește mai mult
Letargie
Trecem pe strazile pustiite de soare.
Jaluzele negre nu cheama boare.
Un nimeni imens se roteste in jur,
Cenusa oxizilor de fiere incinse.
Se leaga absurd strazile tuturor
Romelor vechi si invinse.
Fad ireal.Oras crepuscular,
Fara flori, fara gest la ferestre.
Molime au trecut adormind
Fiintele in letargii terestre...
Si totusi, nu-s berne la geamuri.
Coroanele nici n-au fost comandate.
Numai singuratatea din ei si din noi
Face strazile atat de-ntunecate.
Aprinde-le putredul somn.
Bate la geamuri, la porti.
Trezeste-i, trezeste-i si minte-i
Ca vindem coroane si morti.
Scara de apa
