Costel Zăgan ( 10 din 282 )
Cea din urma dezamagire
Din cuvant
te-ai nascut
in cuvant
te vei intoarce
Caci ale tale
sunt
si citește mai mult
Cea din urma dezamagire
Din cuvant
te-ai nascut
in cuvant
te vei intoarce
Caci ale tale
sunt
si tacerea
si necuvantul
si cantarea
In numele
lui Eminescu
si al Veronicai Micle
si al poeziei lor
de dragoste
Pana la
cea din urma
postuma
INAINTE
sa eliberam
tacerea
din cuvinte
Gradinita Catavencu Domnilor omul de mic invata cum sa se prosteasca-n viata Distihuri rebele
Gradinita Catavencu Domnilor omul de mic invata cum sa se prosteasca-n viata Distihuri rebele
Prizonier al unei lacrimi? Puritate in ascensiune prin sahara inimii.
Prizonier al unei lacrimi? Puritate in ascensiune prin sahara inimii.
Singuratatea este sufletul meu! Definitii eretice
Singuratatea este sufletul meu! Definitii eretice
Arta din imprudenta
Prinzandu-ma
asupra
faptului
Repetate
metafore
infractionale
Singuratatea
m-a aruncat
preventiv
In celula
unui
citește mai mult
Arta din imprudenta
Prinzandu-ma
asupra
faptului
Repetate
metafore
infractionale
Singuratatea
m-a aruncat
preventiv
In celula
unui
poem
Intre timp
Melancolia
mi-a luat
primele
Declaratii
de
iubire
Asa ca
Din subsolul
acestor
pagini
In deplinatatea
facultatilor
mele
stilistice
Imi
semnez
CONDAMNAREA
PE
VIATĂ
LA POEZIE
Doamne
(ch)iar sunt mort
Fir-ar sa fie
Femeia este o fecioara... alternativa. Definitii eretice
Femeia este o fecioara... alternativa. Definitii eretice
Primavara si ecoul e verde!
Primavara si ecoul e verde!
Toamna cinica Eu cad frunza Tu cazi frunza El cade frunza Ea taie frunze la caini ( Poeme infractionale )
Toamna cinica Eu cad frunza Tu cazi frunza El cade frunza Ea taie frunze la caini ( Poeme infractionale )
Frunze Statuile decadente ale toamnei: in aer ascunse ( Universuri paralele )
Frunze Statuile decadente ale toamnei: in aer ascunse ( Universuri paralele )
Vanzatoarea de ninsori
Cum te dezbraci copacii dau in floare
si simt in piept vapaia unui crin
de la citește mai mult
Vanzatoarea de ninsori
Cum te dezbraci copacii dau in floare
si simt in piept vapaia unui crin
de la zapada sufletul se-aprinde oare
cand te privesc si mor cate putin
Si simt in piept vapaia unui crin
si trupul parca-i flacara straina
intre prea mult si iata prea putin
esti noaptea devorata de lumina
Si trupul parca-i flacara straina
de la zapada sufletul se-aprinde oare
si cine pentru cine da lumina
sta noaptea sub aceasta intrebare
Cum te dezbraci copacii dau in floare
de parca i-ar aprinde o ninsoare