Varsta copacilor

Cercurile se-ncercuiesc pe trupul
arborelui. Anii se semneaza pe ascuns
in carnea de lemn.
De unde a citește mai mult

Varsta copacilor

Cercurile se-ncercuiesc pe trupul
arborelui. Anii se semneaza pe ascuns
in carnea de lemn.
De unde a invatat padurea
sa-si numere zilele?
Poate la inceputul lumii
arborii au fost oameni.

Copacii nu-si divulga varsta
decat daca le retezi viata.

Cand sufletele spalate se cer

Un debuseu, o fisura, un decolteu
pe pieptul vietii in ecorseu.
Urcati in caderea citește mai mult

Cand sufletele spalate se cer

Un debuseu, o fisura, un decolteu
pe pieptul vietii in ecorseu.
Urcati in caderea abrupta,
viermii din carnuri se-nfrupta.

Pe lujerul florilor rasar
coarnele diavolului. La hotar
de milenii,
o-ntunecime de vedenii.

Se tulbura apele lui Irod,
valuri spumate fac nod
de verbina.

Facand pestii
fluturi.
Larve roiesc in asternuturi.

Munti de smog ranjesc spre cer
cand sufletele spalate se cer.

O fata frumoasa trece puntea;
o privesc cu coada ochiului.
Ea se intoarce, imi face semn cu mana:
-Vino, ce citește mai mult

O fata frumoasa trece puntea;
o privesc cu coada ochiului.
Ea se intoarce, imi face semn cu mana:
-Vino, ce mai astepti!
-Nu pot sa te urmez. Ca sa trec puntea,
trebuie sa ma fac frate cu dracul.
-Esti prost ca un inger! - imi spune si pleaca
unduindu-si trupul de vipera.
-Ce trist trebuie sa fie raiul!
meditez aruncandu-ma de pe punte.

Adoratia lupilor

Sunt intr-o camera plina de lupi.
Ma culc si dorm cu lupii,
Beau apa odata cu ei.
citește mai mult

Adoratia lupilor

Sunt intr-o camera plina de lupi.
Ma culc si dorm cu lupii,
Beau apa odata cu ei.
Acum pot sa ma gandesc la viata mea.
Ei care ma pazesc asteapta abia un semn,
Ceva care sa le aduca aminte
Ca intr-o zi totul se va termina cu bine.
Ei ma vegheaza fiecare in parte,
Orice miscare a mea e un semn bun,
Ca inca sunt acolo, ca inca n-am plecat.
Pot sa intind o mana, pot sa ma ridic in picioare, pot sa vorbesc,
Ei sunt acolo si asteapta
Ceva care se poate intampla oricand.
Degeaba pot sa le spun sa plece care incotro,
Degeaba le arat ca odaia asta e plina de lupi.
Ei ma privesc cu luare aminte
Si asteapta doar un semn de al meu
Ca totul sa se termine cu bine si sa plece.

Poezia este cea mai buna portie de fericire pe stomacul gol.

Poezia este cea mai buna portie de fericire pe stomacul gol.

Poem

Nu am nici o putere
si aproape nici forte nu mai am.
Traiesc. Simt asta. Privesc in jur
citește mai mult

Poem

Nu am nici o putere
si aproape nici forte nu mai am.
Traiesc. Simt asta. Privesc in jur
si aud gandul bolborosind.
Deschid gura sa vorbesc dar o
inchid repede de teama
sa nu casc.
Mi-e teama ca nu am sa mai pot
inchide gura niciodata. Tac.
Rotesc in gand inceputuri de gand.
Urmarea e intotdeauna prea lunga - o
adevarata istorie.
Nu las cuvintele sa (se) faca istorie.
Ele sant de trait pentru mine.
Numai timpul se poate trai,
nu si istoria. Istoria este o fiinta
ea insasi, cu viata ei proprie.
O fiinta numai in sine.
Numai timpu-i al nostru.
Traiesc. Simt asta. Vag, vag
de tot, dar simt.

Poezia este o experienta a solitudinii.

Poezia este o experienta a solitudinii.

Am realizat ca a scrie poezii este singurul lucru pe care il pot face deoarece sunt fidel acestei activitati si citește mai mult

Am realizat ca a scrie poezii este singurul lucru pe care il pot face deoarece sunt fidel acestei activitati si o fac cu o intensitate deosebita.

Acum se bat la masina poeziile mele
Si toate dactilografele tinere viseaza,
Eu ma intorc batran calcand pe pamant
Umbra citește mai mult

Acum se bat la masina poeziile mele
Si toate dactilografele tinere viseaza,
Eu ma intorc batran calcand pe pamant
Umbra unui rootitor baiat in ipostaza.
Acum urasc putin infatisarea pe care-o port,
Desenu-absurd si vechi de pe sacou
Si-n somn ating fereastra parinteasca de sustinere,
Cu chipul iluzoriu de erou...
Ma trage luna-n muntii mei sa ma ridic,
Nu ma potrivesc cu oamenii de langa mare,
Nu ma potrivesc cu viclenia de a prinde pesti
Fiindca nu ma potrivesc cu nimic.
Ajung acasa singur in crucea diminetii,
Zarind cum ard pe fata pamantului bostanii,
Dar nu pot adormi, cobor in curte
Si prind sticleti cu valul de mireasa-al mamii

Intoarcerea