S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Divinitatea tuturor timpurilor a fost de fapt o prostituata: speranta.
Divinitatea tuturor timpurilor a fost de fapt o prostituata: speranta.
Speranta este ca o clepsidră, când crezi că ea s-a scurs, se întoarce în favoarea ta.
Speranta este ca o clepsidră, când crezi că ea s-a scurs, se întoarce în favoarea ta.
Leaga-ti sperantele de un car, fie el si cel Mic.
Leaga-ti sperantele de un car, fie el si cel Mic.
Putem să acceptăm dezamăgiri temporare, dar nu trebuie să ne pierdem niciodată speranța infinită.
Putem să acceptăm dezamăgiri temporare, dar nu trebuie să ne pierdem niciodată speranța infinită.
Viseaza ca si când ai trai pentru totdeauna, traieste ca si când ai muri azi.
Viseaza ca si când ai trai pentru totdeauna, traieste ca si când ai muri azi.
Ce adanca e tacerea in care mor sperantele atator vieti care si-ar dori doar atat, propria lor menire, dar se citește mai mult
Ce adanca e tacerea in care mor sperantele atator vieti care si-ar dori doar atat, propria lor menire, dar se ineaca in abisurile tacute. Acolo intalnesc de fiecare data epavele corabiilor atator ganduri care se vroiau candva semete escaladand culmile Destinului. Şi au ajuns aici fiindca intotdeauna in viata va mai ramane un varf de cucerit pe care nimeni nu-l va putea atinge vreodata viu, si acela e moartea. De aceea o viata intreaga trebuie sa inotam peste valurile intamplarii create si sortite de stelele cazatoare in oceanul compromisurilor cu noi insine pe patul mortii harazit de nastere.
Speranta are mai multa putere asupra spiritului omenesc decat recunostinta.
Speranta are mai multa putere asupra spiritului omenesc decat recunostinta.
Speranta este buna ca masa de dimineata, dar ca masa de seara este foarte proasta.
Speranta este buna ca masa de dimineata, dar ca masa de seara este foarte proasta.
Nu mi-am pierdut cu totul speranța niciodată. Uneori îmi repet că pentru a redescoperi paradisul trebuie să treci prin infern. citește mai mult
Nu mi-am pierdut cu totul speranța niciodată. Uneori îmi repet că pentru a redescoperi paradisul trebuie să treci prin infern. Și că pentru a regăsi viața normală, după ce n-ai știut s-o prețuiești, trebuie să străbați un coșmar. Un coșmar fără limite ar fi un coșmar zadarnic, deoarece învățătura lui nu ți-ar mai servi la nimic. Am rămas un naiv, poate, dar eu vreau să cred că toate coșmarurile sunt provizorii.
