Când ar fi să dau vreo povaţă unui tânăr, iată pe care i-aş da-o: Tinere, să-ţi faci patria scumpă şi sfântă ca şi mama! S-o iubeşti şi s-o respecţi din adâncul sufletului tău. De dragostea şi de respectul tău pentru ea să nu faci vreodată reclamă şi paradă. Ba, ai dreptul şi datoria să urăşti, să loveşti, să sfarmi pe acei fraţi ai tăi ticăloşi, care, în loc s-o iubească şi s-o respecte ca pe o mamă, cuminte, onestă şi severă, o curtează, o măgulesc şi exaltează ca pe o bătrână cochetă nebună.
S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Cel care aşteaptă moartea moare de două ori.
Cel care aşteaptă moartea moare de două ori.
Eu sunt Ubik. Înainte ca Universul să fie, eu sunt. Eu am făcut sorii. Eu am făcut lumile. Am creat citește mai mult
Eu sunt Ubik. Înainte ca Universul să fie, eu sunt. Eu am făcut sorii. Eu am făcut lumile. Am creat fiinţele vii şi locurile unde locuiesc ele; le-am mutat aici, le-am aşezat dincolo... Merg încotro vreau eu, fac ceea ce le spun. Eu sunt cuvântul şi numele meu nu e niciodată rostit. Numele, pe care nimeni nu-l ştie. Mi se spune Ubik, dar nu acesta mi-e numele. Eu sunt. Eu voi fi întotdeauna.
Doamne, cum mă mai zideşti în biserici, şi ce ziduri groase-mi pui în jur! Opreşte-te, te rog, vreau să respir! citește mai mult
Doamne, cum mă mai zideşti în biserici, şi ce ziduri groase-mi pui în jur! Opreşte-te, te rog, vreau să respir! M-ai zămislit destul.
Valoarea unei idei stă în folosirea ei.
Valoarea unei idei stă în folosirea ei.
Mamă, mi s-a întâmplat o mare nenorocire... Mai naşte-mă o dată.
Mamă, mi s-a întâmplat o mare nenorocire... Mai naşte-mă o dată.
Arta teatrului are nevoie de firi de structura exceptionala.
Arta teatrului are nevoie de firi de structura exceptionala.
E greu de atins limanul credibilitatii, cu minciuna in barca.
E greu de atins limanul credibilitatii, cu minciuna in barca.
Cine s-a trezit cu gandul ca traieste degeaba, a pierdut o noapte in zadar.
Cine s-a trezit cu gandul ca traieste degeaba, a pierdut o noapte in zadar.
Poezia este un vis, o dorinţă lăuntrică ce nu se materializează decât atunci când o aşterni pe hârtie. Este identică citește mai mult
Poezia este un vis, o dorinţă lăuntrică ce nu se materializează decât atunci când o aşterni pe hârtie. Este identică cu dorinţa de a revedea persoana iubită după mult timp. Coborând în adâncul sufletului tău, doreşti parcă a o elibera din acel ungher, a o scoate la suprafaţă, a o materializa, iar apoi a o strânge cu dor în braţe.
