S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Edith Piaf, ca şi privighetoarea care rămâne nevăzută pe ramura ei, devine şi ea invizibilă. Rămâne din ea doar privirea, citește mai mult
Edith Piaf, ca şi privighetoarea care rămâne nevăzută pe ramura ei, devine şi ea invizibilă. Rămâne din ea doar privirea, mâinile ei palide, fruntea de ceară care adună lumina şi vocea care creşte, se înalţă, se înalţă, i se substituie treptat, crescând ca umbra pe un zid, înlocuind triumfătoare pe mica făptură timidă.
Si amnezia pare sa fie un condiment al progresului.
Si amnezia pare sa fie un condiment al progresului.
Oamenilor nu le este ruşine să se gândească la lucruri murdare; dar le este ruşine la gândul că alţii le citește mai mult
Oamenilor nu le este ruşine să se gândească la lucruri murdare; dar le este ruşine la gândul că alţii le pot atribui astfel de gânduri murdare.
Nu mă tem de cădere. Îmi pare rău de cei pe care-i voi strivi.
Nu mă tem de cădere. Îmi pare rău de cei pe care-i voi strivi.
Cine merge încet dar merge, va ajunge cel dintâi.
Cine merge încet dar merge, va ajunge cel dintâi.
Câinii latră, ursul trece.
Câinii latră, ursul trece.
Şi moartea ţine la specia ei. Ea dă viaţă la noi forme de moarte.
Şi moartea ţine la specia ei. Ea dă viaţă la noi forme de moarte.
Cand citim prea iute sau prea incet, nu intelegem nimic.
Cand citim prea iute sau prea incet, nu intelegem nimic.
Cum să aibă femeia acelaşi conţinut, când ea îşi schimbă de trei ori pe zi forma?
Cum să aibă femeia acelaşi conţinut, când ea îşi schimbă de trei ori pe zi forma?