Despre cartea mea aş vrea să se discute ca despre morţi. Adică numai de bine.

Despre cartea mea aş vrea să se discute ca despre morţi. Adică numai de bine.

Defectul tuturor oamenilor este că aşteaptă să trăiască, deoarece n-au curajul fiecărei clipe... Toţi învăţăm să trăim după ce nu citește mai mult

Defectul tuturor oamenilor este că aşteaptă să trăiască, deoarece n-au curajul fiecărei clipe... Toţi învăţăm să trăim după ce nu mai avem nimic de aşteptat, iar când trăim nu putem învăţa nimic, fiindcă nu trăim în prezentul concret şi viu, ci într-un viitor fad şi îndepărtat.

Pictură marină. Sunt tablouri în faţa cărora simţi răul de mare.

Pictură marină. Sunt tablouri în faţa cărora simţi răul de mare.

Ce stăpân despotic e păcatul, răpeşte toată bucuria din viaţa omului, îi ia banii şi sănătatea, promiţându-i plăceri şi conducâdu-l citește mai mult

Ce stăpân despotic e păcatul, răpeşte toată bucuria din viaţa omului, îi ia banii şi sănătatea, promiţându-i plăceri şi conducâdu-l apoi pe poleiala putredă de deasupra capcanei.

Cel care are putere, care are mintea şi sufletul tare, acela domneşte peste ceilalţi! Cine cutează mult, acela are dreptate citește mai mult

Cel care are putere, care are mintea şi sufletul tare, acela domneşte peste ceilalţi! Cine cutează mult, acela are dreptate în ochii lor. Cine îi înfruntă şi îi dispreţuieşte, acela ajunge la ei legiuitor şi cu cât cuteaşă mai mult, cu atât e mai respectat. Aşa a fost totdeauna şi aşa va fi mereu.

Oamenii spun că iubesc adevărul, dar în realitate ei vor să creadă că ceea ce iubesc este adevărat.

Oamenii spun că iubesc adevărul, dar în realitate ei vor să creadă că ceea ce iubesc este adevărat.

Infrangerea nu ne face pe noi slabi: ne arata doar cat suntem de slabi.

Infrangerea nu ne face pe noi slabi: ne arata doar cat suntem de slabi.

Noi, românii, suntem înşurubaţi în univers, prin speranţa fără sfârşit a lui Brâncuşi.

Noi, românii, suntem înşurubaţi în univers, prin speranţa fără sfârşit a lui Brâncuşi.

Mi-e dor să ascult cântând în tine chemările infinitului. Sprijină-ţi fruntea de sufletul meu. Cândva, noi am locuit într-un atom.

Mi-e dor să ascult cântând în tine chemările infinitului. Sprijină-ţi fruntea de sufletul meu. Cândva, noi am locuit într-un atom.