S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Dacă omul n-ar fi atât de trufaş şi de preocupat de sine, ar avea, probabil, disponibilităţi sufleteşti şi intelectuale să citește mai mult
Dacă omul n-ar fi atât de trufaş şi de preocupat de sine, ar avea, probabil, disponibilităţi sufleteşti şi intelectuale să vadă dincolo de interesele lui existenţa lumii. Dacă toate sufletele anulate de el s-ar ridica în zi sau în noapte, ar spune, poate, de ce Dumnezeu sau cine-o fi născocit totul nu ne-a dat ochi atât de treji ca să vedem ce e dincolo de gând şi de noi.
Avea uneori obiceiul – semn de bătrâneţe sau poate nevoia de a se convinge că şi cele mai întortocheate gânduri citește mai mult
Avea uneori obiceiul – semn de bătrâneţe sau poate nevoia de a se convinge că şi cele mai întortocheate gânduri pot căpăta glas - de a se retrage pe undeva prin grădină sau prin spatele casei şi de a vorbi singur.
Prometeu s-a jertfit pentru ca noi să ne putem aprinde liniştiţi ţigările.
Prometeu s-a jertfit pentru ca noi să ne putem aprinde liniştiţi ţigările.
Am ajuns la certitudinea ca pricinile evenimentelor istorice sunt inaccesibile intelegerii noastre.
Am ajuns la certitudinea ca pricinile evenimentelor istorice sunt inaccesibile intelegerii noastre.
Nu te intreba daca este conform cu natura ceea ce face Creatorul naturii.
Nu te intreba daca este conform cu natura ceea ce face Creatorul naturii.
Toate pasiunile ne fac sa comitem greseli, dar dragostea ne face sa savarsim greselile cele mai ridicule.
Toate pasiunile ne fac sa comitem greseli, dar dragostea ne face sa savarsim greselile cele mai ridicule.
A rămas cerul prea mic. Trebuie să ne agăţăm mai mulţi de aceeaşi stea.
A rămas cerul prea mic. Trebuie să ne agăţăm mai mulţi de aceeaşi stea.
Noi murim în fiecare zi, căci în fiecare zi se ia o parte a vieţii; chiar când creştem, viaţa descreşte.
Noi murim în fiecare zi, căci în fiecare zi se ia o parte a vieţii; chiar când creştem, viaţa descreşte.
Cândva, mă intriga tristeţea de pe chipul "Învingătorului" sculptat de Michelangelo. Tocmai în clipa în care ar trebui să dea citește mai mult
Cândva, mă intriga tristeţea de pe chipul "Învingătorului" sculptat de Michelangelo. Tocmai în clipa în care ar trebui să dea lovitura de graţie, el renunţă la victorie. Obosit şi scârbit, îşi întoarce privirea în altă parte. A descoperit, se pare, ceva mai presus de biruinţă şi de vanitate. Dar ce anume?
