Simtul de datorie e cea mai luminoasa dovada de sanatate a unui suflet.

Simtul de datorie e cea mai luminoasa dovada de sanatate a unui suflet.

În fermele cu cuşti găsim asemănarea cu Auschwitz... Să-ţi închizi mintea, inima şi imaginaţia faţă de suferinţa celorlalţi înseamnă să citește mai mult

În fermele cu cuşti găsim asemănarea cu Auschwitz... Să-ţi închizi mintea, inima şi imaginaţia faţă de suferinţa celorlalţi înseamnă să începi a muri încet şi inexorabil. Acei creştini care îşi împietresc mintea şi inima faţă de protecţia animalelor şi răul pe care caută să-l combată ignoră învăţăturile spirituale fundamentale ale lui Hristos.

Draga mea, nu mai ai niciun ciob de stea în priviri.

Draga mea, nu mai ai niciun ciob de stea în priviri.

Orice face, femeia trebuie s-o facă de două ori mai bine ca bărbatul pentru a i se da acelaşi calificativ. citește mai mult

Orice face, femeia trebuie s-o facă de două ori mai bine ca bărbatul pentru a i se da acelaşi calificativ. Din fericire, nu e greu.

Fiinţa noastră e la discreţia celorlalţi, nu apari tu în ochii unuia aşa cum eşti, ci cum au reuşit alţii citește mai mult

Fiinţa noastră e la discreţia celorlalţi, nu apari tu în ochii unuia aşa cum eşti, ci cum au reuşit alţii să sugereze o imagine despre tine.

Dintre toate lucrurile sigure, cel mai sigur este îndoiala.

Dintre toate lucrurile sigure, cel mai sigur este îndoiala.

Cel care se roagă este cu adevărat teolog.

Cel care se roagă este cu adevărat teolog.

Cine oare îmi va încredinţa un trup duhovnicesc atâta vreme cât eu nu pot stăpâni nici măcar un trup pământesc? citește mai mult

Cine oare îmi va încredinţa un trup duhovnicesc atâta vreme cât eu nu pot stăpâni nici măcar un trup pământesc? Trupurile mici şi pieritoare pe care le avem acum ne-au fost dăruite aşa cum şcolarilor li se dau poneii. Trebuie să învăţăm să conducem, nu pentru că într-o bună zi am scăpa cu totul de cai, ci pentru că într-o bună zi s-ar putea să călărim pe deşeuate, neînfricaţi şi voioşi, pe acei bidivii incomparabil mai mari, pe caii aceia înaripaţi, strălucitori, de pasul cărora se cutremură lumea şi care ne aşteaptă poate chiar acum cu nerăbdare, bătând din copite şi sforăind pe nări, în grajdurile Împăratului. Nu că galopul ar fi lipsit de orice valoare dacă nu ar fi un galop împreună cu Împăratul, dar cum altfel - de vreme ce El şi-a rezervat propriul armăsar - L-am putea însoţi?

Armata noastră e tare prin sufletul ei.

Armata noastră e tare prin sufletul ei.