S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Viaţa este o cursă în care fiecare concurent îţi pune piedici pentru a o pierde, dar dacă ai încredere în citește mai mult
Viaţa este o cursă în care fiecare concurent îţi pune piedici pentru a o pierde, dar dacă ai încredere în tine, o poţi câştiga foarte uşor.
Adevărul şi datoria… reprezintă supunerea noastră faţă de materie şi faţă de vecini.
Adevărul şi datoria… reprezintă supunerea noastră faţă de materie şi faţă de vecini.
Dacă un om se îndepărtează de la calea cea dreaptă, este propriul lui nenoroc şi nu o vătămare a ta; citește mai mult
Dacă un om se îndepărtează de la calea cea dreaptă, este propriul lui nenoroc şi nu o vătămare a ta; deci, nici să nu îl pedepseşti în lucrurile acestei vieţi, deoarece presupui că va fi mizerabil în viaţa pe care o va duce.
El nu ţine jurnal. Zilnic comite fapte care nu pot fi scrise.
El nu ţine jurnal. Zilnic comite fapte care nu pot fi scrise.
Secretul fericirii nu este sa faci ceea ce iti place, ci sa-ti placa ceea ce trebuie sa faci.
Secretul fericirii nu este sa faci ceea ce iti place, ci sa-ti placa ceea ce trebuie sa faci.
În fiecare căţel văd un eseu. O încercare de a deveni câine.
În fiecare căţel văd un eseu. O încercare de a deveni câine.
Cuvântul, ardă-l vina, mi-a rostit viaţa înainte să-i ştiu înţelesul, când l-am aflat, ancestralul sentiment că sunt parte din Univers citește mai mult
Cuvântul, ardă-l vina, mi-a rostit viaţa înainte să-i ştiu înţelesul, când l-am aflat, ancestralul sentiment că sunt parte din Univers a lăsat loc întrebărilor fără odihnă care mi-au măcinat conştientul. Nimic nu se poate afirma cu precizie, cu claritate, lumina e duală, materia e duală, adevărurile sunt ca ziua şi noaptea, pot mulţumi pe termen scurt şi chiar ne obişnuim cu ele, dar raţiunea spune să căutăm dincolo de aparenţe, ca în orice cuvânt rostit sau scris.
Câteodată se întâmplă să primim puterea de a ne spune "da" nouă înşine, acea pace ne cuprinde şi ne face citește mai mult
Câteodată se întâmplă să primim puterea de a ne spune "da" nouă înşine, acea pace ne cuprinde şi ne face întregi, acea ură de sine şi acel auto-dispreţ dispar, iar sinele se uneşte cu el însuşi. Atunci putem spune că harul s-a pogorât asupra noastră.
E de ajuns că trecutul este un permanent colocatar al fiecăruia dintre noi, un colocatar de care nu poţi scăpa. citește mai mult
E de ajuns că trecutul este un permanent colocatar al fiecăruia dintre noi, un colocatar de care nu poţi scăpa. Să-l mai vâri şi-n prezentul altuia?