S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Barbatul se indragosteste cu ochii, femeia cu urechile.
Barbatul se indragosteste cu ochii, femeia cu urechile.
Sangele strabunilor nostri a crezut altfel, incercand sa creada ca pot fi jucatori la ruleta unui Destin oricat de inefabil. citește mai mult
Sangele strabunilor nostri a crezut altfel, incercand sa creada ca pot fi jucatori la ruleta unui Destin oricat de inefabil.
Descopeream femeia si pe masura ce inaintam, ma rataceam in salbaticia ei.
Descopeream femeia si pe masura ce inaintam, ma rataceam in salbaticia ei.
Scriu pe cer, cu litere de viata, poeme de dragoste pentru fiecare suflet pe care-l simt traind in mine.
Scriu pe cer, cu litere de viata, poeme de dragoste pentru fiecare suflet pe care-l simt traind in mine.
Dragostea e atât de puternică, atât de frumoasă, încât mirajul ei ne amăgește și poate produce aceleași emoții ca și citește mai mult
Dragostea e atât de puternică, atât de frumoasă, încât mirajul ei ne amăgește și poate produce aceleași emoții ca și ea însăși.
Dragostea e un miracol compromis de oamenii maturi si renegat de cei intelepti. Poate ca de asta tocmai, fiecare tanar, citește mai mult
Dragostea e un miracol compromis de oamenii maturi si renegat de cei intelepti. Poate ca de asta tocmai, fiecare tanar, cand iubeste, descopera un miracol al lui in ceea ce pentru altii nu e decat o formula biologica si o industrie poetica.
Nu exista glorie mai mare decat dragostea si pedeapsa mai mare ca gelozia.
Nu exista glorie mai mare decat dragostea si pedeapsa mai mare ca gelozia.
Dragostea poate fi lava clocotita la saizeci de ani, dar si supa reincalzita la douazeci.
Dragostea poate fi lava clocotita la saizeci de ani, dar si supa reincalzita la douazeci.
Atunci, dragostea mea, nu putem sa ne ascundem in nici una dintre clipele eterne pe care le traversam impreuna fiindca citește mai mult
Atunci, dragostea mea, nu putem sa ne ascundem in nici una dintre clipele eterne pe care le traversam impreuna fiindca am fugi astfel de propria noastra lume, si ce ar mai ramane din noi fara lumea noastra? Nu am mai fi noi ci cu totul altii, alte priviri, alte ganduri, alte vieti. Chiar daca ar fi vieti eterne ascunse in clipe eterne. De aceea trebuie sa acceptam trecerea ca fiind o eternitate ascunsa din noi, ca fiind aceea care ne poate face sa fim impreuna, sa nu ne despartim, sa simtim eternitatea fiecarei clipe dar doar trecand prin ea si niciodata ramanand definitiv in aceasta clipa.