S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Prin Iubire, Omul se apropie din ce in ce mai mult de Imaginea Destinului care se transforma astfel in Sfintenie citește mai mult
Prin Iubire, Omul se apropie din ce in ce mai mult de Imaginea Destinului care se transforma astfel in Sfintenie pentru Om.
Fiecare din noi este arhitectul propriului sau destin.
Fiecare din noi este arhitectul propriului sau destin.
In fiecare ochi de apa statuta este captiva o lacrima vie.
In fiecare ochi de apa statuta este captiva o lacrima vie.
Cand isi va descoperi Sinele Sacru,Omul se va abate de la lupta cu desertaciunea propriei sale existente fiindca va intelege citește mai mult
Cand isi va descoperi Sinele Sacru,Omul se va abate de la lupta cu desertaciunea propriei sale existente fiindca va intelege ca aceasta desertaciune ii este data astfel tocmai pentru a se razvrati mereu impotriva sa, ca aceasta desertaciune este tot ceea ce l-a impins pe Om catre josnicie si smerenie, catre fals, minciuna, crima si furt, va sti in sfarsit ca aceasta desertaciune apartine doar lumii acesteea care ii este data de Cunoasterea pe care nu o Cunoaste, de visul acestei Vieti care alearga catre Moarte.
Mergi alaturi de destinul tau si nu in spatele lui.Ceea ce este in spate, te poate conduce catre locuri intunecate.
Mergi alaturi de destinul tau si nu in spatele lui.Ceea ce este in spate, te poate conduce catre locuri intunecate.
Singura noastra obligatie este sa ne realizam destinul.
Singura noastra obligatie este sa ne realizam destinul.
Sa-ti doresti atat de mult durerea sau frumusetea unei iubiri ca in cele din urma sa realizezi ca valurile care citește mai mult
Sa-ti doresti atat de mult durerea sau frumusetea unei iubiri ca in cele din urma sa realizezi ca valurile care s-au spart de stancile Destinului tau nu vor mai reveni niciodata in eternitatea a acestui Univers. Sa stii ca doar atunci in clipa aceea au existat valurile implinirii tale care s-au sfaramat de propriul tau Destin al carei stanca din acel moment nu va mai avea nici o importanta tocmai fiindca valurile nu o vor mai lovi niciodata. Şi atunci de ce a mai lasat Dumnezeu stanca propriului tau Destin? Propriului meu Destin, propriilor noastre Destine? Oh, nu dragostea mea, Dumnezeu nu a gresit si nici desertaciunea nu a gresit fiindca stanca aceea este imaginea lui Dumnezeu pe care o vedem si o simtim noi, este Destinul nostru.
Nu putem citi zarurile destinului, pentru ca sunt in mers.
Nu putem citi zarurile destinului, pentru ca sunt in mers.
Destinul colectiv este complicitatea dintre cei care și‑au concesionat libertatea și cel care a preluat‑o pentru a se defini pe citește mai mult
Destinul colectiv este complicitatea dintre cei care și‑au concesionat libertatea și cel care a preluat‑o pentru a se defini pe sine și pentru a‑i defini pe toți.