Am ceva din filozofia tobei, cu cat ma loviti mai tare, cu atat ma fac auzit mai departe.

Am ceva din filozofia tobei, cu cat ma loviti mai tare, cu atat ma fac auzit mai departe.

Cand te simti lovit, apasat de viata, trebuie mai ales atunci sa-ti indrepti ochii spre zona solara a speciei: sa citește mai mult

Cand te simti lovit, apasat de viata, trebuie mai ales atunci sa-ti indrepti ochii spre zona solara a speciei: sa asculti muzica, sa recitesti o poezie, sa te uiti la un tablou. Dintr-o data, simti cum, de la nivelul ramei, fiinta ta se ridica pe verticala piscului.

Cand argumentatia filosofului devine lunga, complicata si opaca, este de obicei un semn ca el incearca sa demonstreze intelect.

Cand argumentatia filosofului devine lunga, complicata si opaca, este de obicei un semn ca el incearca sa demonstreze intelect.

Stiinta si puterea omului sunt unul si acelasi lucru.

Stiinta si puterea omului sunt unul si acelasi lucru.

Succesul inseamna a fi in stare sa mergi din esec in esec, fara sa-ti pierzi entuziasmul .

Succesul inseamna a fi in stare sa mergi din esec in esec, fara sa-ti pierzi entuziasmul .

Viata nu valoreaza nimic, dar nimic nu e mai de pret ca viata .

Viata nu valoreaza nimic, dar nimic nu e mai de pret ca viata .

Daca scriitorii nu ar citi si daca cititorii nu ar scrie, atunci treburile literaturii ar merge infinit mai bine.

Daca scriitorii nu ar citi si daca cititorii nu ar scrie, atunci treburile literaturii ar merge infinit mai bine.

Popularitatea e ca si vantul, te ridica sus, dar nu te mentine la inaltime.

Popularitatea e ca si vantul, te ridica sus, dar nu te mentine la inaltime.

Marea loveste digul pe care in seara aceea
n-am avut curajul sa mergem pana la capat. Piatra uda
luneca si,la citește mai mult

Marea loveste digul pe care in seara aceea
n-am avut curajul sa mergem pana la capat. Piatra uda
luneca si,la un pas de noi, era rupta. Daca eram neatenti,
ne puteam prabusi in apa ce fierbea dedesupt.
Dar am fost atenti. Ca totdeauna. Atat de atenti
incat intr-o zi vom renunta sa mai patrundem pe dig.
Ne vom multumi sa ne-aducem aminte de el,
apoi ne vom aduce aminte mai rar
si il vom uita in cele din urma,
vom uita ca-ntr-o seara eram poate hotarati sa mergem la capat.
Acum chiar daca as merge pe dig,
nu mai pot s-o fac decat singur. Pot aluneca
sau pot inainta curajos. E totuna.
Si-as vrea sa uit in ce zi ma aflu, in ce an si unde,
sa ascult marea lovindu-se intr-una de dig, sa ma intreb
cine sunt, ce varsta am si ce caut aici.
Si de ce m-am oprit in fata acestui dig,
ca si cum l-as cunoaste?