Marea loveste digul pe care in seara aceea
n-am avut curajul sa mergem pana la capat. Piatra uda
luneca si,la citește mai mult

Marea loveste digul pe care in seara aceea
n-am avut curajul sa mergem pana la capat. Piatra uda
luneca si,la un pas de noi, era rupta. Daca eram neatenti,
ne puteam prabusi in apa ce fierbea dedesupt.
Dar am fost atenti. Ca totdeauna. Atat de atenti
incat intr-o zi vom renunta sa mai patrundem pe dig.
Ne vom multumi sa ne-aducem aminte de el,
apoi ne vom aduce aminte mai rar
si il vom uita in cele din urma,
vom uita ca-ntr-o seara eram poate hotarati sa mergem la capat.
Acum chiar daca as merge pe dig,
nu mai pot s-o fac decat singur. Pot aluneca
sau pot inainta curajos. E totuna.
Si-as vrea sa uit in ce zi ma aflu, in ce an si unde,
sa ascult marea lovindu-se intr-una de dig, sa ma intreb
cine sunt, ce varsta am si ce caut aici.
Si de ce m-am oprit in fata acestui dig,
ca si cum l-as cunoaste?

Sunt lacrimi care sfredelesc pamantul si rasar ca astrii pe alte ceruri, cine ne-o fi plans lacrimile noastre.

Sunt lacrimi care sfredelesc pamantul si rasar ca astrii pe alte ceruri, cine ne-o fi plans lacrimile noastre.

Respiram aerul de sub fluturi.

Respiram aerul de sub fluturi.

Pe nisipul tineretii se pot ridica si zgarie-nori.

Pe nisipul tineretii se pot ridica si zgarie-nori.

Cititorule, prin tine traiesc iar, mintea ta insufleteste acest gand.

Cititorule, prin tine traiesc iar, mintea ta insufleteste acest gand.

Cand un filozof iti raspunde, nu mai intelegi nici ce l-ai intrebat.

Cand un filozof iti raspunde, nu mai intelegi nici ce l-ai intrebat.

Te poti impodobi cu penele altuia, dar nu poti zbura cu ele.

Te poti impodobi cu penele altuia, dar nu poti zbura cu ele.

Copacii converseaza cu vantul, incerc sa traduc asta in romana.

Copacii converseaza cu vantul, incerc sa traduc asta in romana.

Viata nu valoreaza nimic, dar nimic nu e mai de pret ca viata .

Viata nu valoreaza nimic, dar nimic nu e mai de pret ca viata .