Istoricii spun povestea trecutului, romancierii pe cea a prezentului.

Istoricii spun povestea trecutului, romancierii pe cea a prezentului.

Cred ca fiecare fiinta umana are in interiorul sau ganduri suficiente pentru cel putin un poem ori o nuvela, daca citește mai mult

Cred ca fiecare fiinta umana are in interiorul sau ganduri suficiente pentru cel putin un poem ori o nuvela, daca nu chiar un roman intreg.

Campia mare ca cerul, nu are sfarsit. Vine trenul Principessa, 2003

Campia mare ca cerul, nu are sfarsit. Vine trenul Principessa, 2003

Intr-o piesa de teatru buna fiecare discurs ar trebui sa fie la fel de aromat ca o nuca sau un citește mai mult

Intr-o piesa de teatru buna fiecare discurs ar trebui sa fie la fel de aromat ca o nuca sau un mar.

Nu poti scrie pentru toti cititorii. Un poet nu poate scrie pentru cei carora nu le place poezia.

Nu poti scrie pentru toti cititorii. Un poet nu poate scrie pentru cei carora nu le place poezia.

Literatura este o minune, o lume virtuala pe care daca esti inzestrat poti s-o transformi in realitate, poti s-o faci citește mai mult

Literatura este o minune, o lume virtuala pe care daca esti inzestrat poti s-o transformi in realitate, poti s-o faci palpabila, poate sa devina dublul tau, inima ta care bate cu ecou in cititorul ala ipotetic pentru care scrii, caruia incerci sa-i oferi o alta lume mai reala si mai frumoasa decat cea adevarata. Pentru mine literatura este fericirea, asa arata fericirea..., imi spun cu spaima ca oricand poate sa dispara daca nu mai cred cu tarie in lucrul acesta. Sunt fericita ca, printr-un complex necunoscut de date ale destinuli meu, am ajuns sa scriu si o fac cu responsabilitate si cu recunostinta.

Am fost de parere ca exista o literatura germana din Romania care isi procura subiectele din lumea inconjuratoare, in care citește mai mult

Am fost de parere ca exista o literatura germana din Romania care isi procura subiectele din lumea inconjuratoare, in care ea prinde fiinta, si incearca sa trateze aceste subiecte intr-o limba care a luat fiinta in alta parte si este limba altei tari, dar, in acelasi timp, o limba amprentata intr-un fel ce ne indreptateste sa spunem: Asta este limba noastra, asta este literatura noastra.

O opera literara care nu te face sa gandesti, nu e nimic. E de la sine inteles ca numai viata citește mai mult

O opera literara care nu te face sa gandesti, nu e nimic. E de la sine inteles ca numai viata plina poate provoca acest proces, iar nu enuntarea abstracta a problemei.

Sultanica, desi bucata de debut, nu poarta stigmatele inerente. Maturitatea mijloacelor, mladierea limbii muntenesti, autenticitatea tablourilor si figurilor, surprind. Delavrancea citește mai mult

Sultanica, desi bucata de debut, nu poarta stigmatele inerente. Maturitatea mijloacelor, mladierea limbii muntenesti, autenticitatea tablourilor si figurilor, surprind. Delavrancea nu descoperea o modalitate de expresie. El se regasise. Lucreaza acum febril. Aduna fise pentru o alta nuvela, pregateste - abia intors in tara - material pentru un volum. Dupa silueta grigoresciana a Sultanicai, el schiteaza peisajul intunecat al mahalalei Vitanului, cartierele noroioase si triste din preajma gradinei Icoanei, amintind, in liniile desenului, peisajul de la Filantropia al lui Luchian. Senzatia apasatoare a unei realitati vrajmase il urmareste pe Zobie, in Iancu Moroi, in Milogul, cu unele accente de un verism crud. Sfarsitul crancen al Colibei si al lui Miu, finalul atroce al sindrofiei din casa directorului din Ministerul Finantelor, deziluziile de adolescent ale Bursierului, drama ereditatii, in Liniste, mastile grotesti din Inainte de alegeri, noaptea de palestre din casa cinicului Candian si frumusetea intunecata a Sasei Malerian, agonia lui Hagi-Tudose, - figurile nuvelelor lui Delavrancea se vor decupate dintr-o lume a parazitilor, in mijlocul careia se zbate sufletul inca viu, inca necorupt cu totul, al lui Iorgu Cosmin. Viziunea sumbra a epicii lui Delavrancea (la care se va adauga cea hieratica, din tripticul dramatic) e profund realista. Mesajul ei (concentrat in lapidarul final la Parazitii) era rascolitor pentru epoca. El era deliberat, caci, inca inainte de a fi publicat primul sau volum, Delavrancea spunea intr-o scrisoare ca intentioneaza sa infiinteze documente vii din epoca noastra, care vor sluji istoricilor cand vor incerca sa faca tabloul societatii de azi.