S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Aceste aforisme sunt deşeuri sclipitoare, resturi de materiale rămase pe şantierele unor mari şi nereuşite poeme.
Aceste aforisme sunt deşeuri sclipitoare, resturi de materiale rămase pe şantierele unor mari şi nereuşite poeme.
Există un mod să afli dacă un om este cinstit: întreabă-l! Dacă spune da, atunci ştii că nu este.
Există un mod să afli dacă un om este cinstit: întreabă-l! Dacă spune da, atunci ştii că nu este.
Remediile sufletului au fost descoperite de cei vechi. Dar cum să fie întrebuinţate şi când, aceasta este sarcina noastră de citește mai mult
Remediile sufletului au fost descoperite de cei vechi. Dar cum să fie întrebuinţate şi când, aceasta este sarcina noastră de a căuta.
Si totusi in om exista mai multi nuferi decat namol.
Si totusi in om exista mai multi nuferi decat namol.
Libertatea este asociată cu harul, e opera harului şi puterea dată omului de a se menţine în har, adică deasupra citește mai mult
Libertatea este asociată cu harul, e opera harului şi puterea dată omului de a se menţine în har, adică deasupra lumii şi de a nu cădea sub lume.
Pe planeta noastră moartă şi pustie, nu va rămâne decât urma paşilor lui Iisus.
Pe planeta noastră moartă şi pustie, nu va rămâne decât urma paşilor lui Iisus.
A oferi cultură înseamnă a oferi setea. Restul va fi o consecinţă.
A oferi cultură înseamnă a oferi setea. Restul va fi o consecinţă.
Aur esential, eliberat de zgura cuvintelor.
Aur esential, eliberat de zgura cuvintelor.
Cine oare îmi va încredinţa un trup duhovnicesc atâta vreme cât eu nu pot stăpâni nici măcar un trup pământesc? citește mai mult
Cine oare îmi va încredinţa un trup duhovnicesc atâta vreme cât eu nu pot stăpâni nici măcar un trup pământesc? Trupurile mici şi pieritoare pe care le avem acum ne-au fost dăruite aşa cum şcolarilor li se dau poneii. Trebuie să învăţăm să conducem, nu pentru că într-o bună zi am scăpa cu totul de cai, ci pentru că într-o bună zi s-ar putea să călărim pe deşeuate, neînfricaţi şi voioşi, pe acei bidivii incomparabil mai mari, pe caii aceia înaripaţi, strălucitori, de pasul cărora se cutremură lumea şi care ne aşteaptă poate chiar acum cu nerăbdare, bătând din copite şi sforăind pe nări, în grajdurile Împăratului. Nu că galopul ar fi lipsit de orice valoare dacă nu ar fi un galop împreună cu Împăratul, dar cum altfel - de vreme ce El şi-a rezervat propriul armăsar - L-am putea însoţi?
