Maxioms de Iulian Boldea
Ce sculptor misterios a preluat, oare, din virtualitatile infinite ale neantului, forma fascinanta a corpului nostru de care nu incetam, citește mai mult
Ce sculptor misterios a preluat, oare, din virtualitatile infinite ale neantului, forma fascinanta a corpului nostru de care nu incetam, in fiecare zi, sa ne minunam? Tratat despre corp, 2010
Limitele corpului, ca o linie de orizont niciodata atinsa, constituie obiectul unei cunoasteri retractile si echivoce, in care spectrul nuantei citește mai mult
Limitele corpului, ca o linie de orizont niciodata atinsa, constituie obiectul unei cunoasteri retractile si echivoce, in care spectrul nuantei si ispita departarii par sa prevaleze asupra apropierii si imediatului.
Bolile noastre, ca un palimpsest in care se intrevad, tot mai estompat, varstele noastre; bolile noastre, refugii convenabile ale eului citește mai mult
Bolile noastre, ca un palimpsest in care se intrevad, tot mai estompat, varstele noastre; bolile noastre, refugii convenabile ale eului de acum, extaz compromis, risc confortabil de care nu ne vom da seama decat prea tarziu.
Betia simturilor, de care atat de mult s-a vorbit, atat de indepartata de anestezia ideilor, de spatiul aseptic al gandului. citește mai mult
Betia simturilor, de care atat de mult s-a vorbit, atat de indepartata de anestezia ideilor, de spatiul aseptic al gandului. Tratat despre corp, 2010
In certitudinea ireala a lucrurilor care ne inconjoara, iluzia nedrept de reala a bolii care-mi dramaluieste corpul, celula cu celula. citește mai mult
In certitudinea ireala a lucrurilor care ne inconjoara, iluzia nedrept de reala a bolii care-mi dramaluieste corpul, celula cu celula. Tratat despre corp, 2010