Iulian Boldea

Corpul meu - silit sa se dezica mereu de propriile lui gesturi, fidel tradarilor lui cotidiene, incapabil sa sufere cu citește mai mult

Corpul meu - silit sa se dezica mereu de propriile lui gesturi, fidel tradarilor lui cotidiene, incapabil sa sufere cu dezinvoltura sau sa se bucure neconditionat. Tratat despre corp, 2010

Cu visele inchegate in jurul pleoapelor, cu algele surasurilor incolacite in coltul buzelor, ne recunoastem mereu in propriul nostru corp: citește mai mult

Cu visele inchegate in jurul pleoapelor, cu algele surasurilor incolacite in coltul buzelor, ne recunoastem mereu in propriul nostru corp: dupa mers, dupa gesturile timide, dupa viata improvizata pe care o traim taras-grapis

Atat de ireal, atat de nesigur pe el, corpul acesta neincetat adulat si hulit - limita fragila, derizorie intre constiinta citește mai mult

Atat de ireal, atat de nesigur pe el, corpul acesta neincetat adulat si hulit - limita fragila, derizorie intre constiinta mea si lume. Tratat despre corp, 2010

Gloria corpului acestuia ce se smulge cu greu din somn si din oglinzi, din propriile iluzii si din isteria duratei, citește mai mult

Gloria corpului acestuia ce se smulge cu greu din somn si din oglinzi, din propriile iluzii si din isteria duratei, jinduind o beatitudine imposibila, inventandu-si boli predestinate si un trecut ostentativ.

Pe birou: un aparat foto, cateva cd-uri si un pahar cu apa. Mirajul tastaturii, pe care degetele mele vor asterne, citește mai mult

Pe birou: un aparat foto, cateva cd-uri si un pahar cu apa. Mirajul tastaturii, pe care degetele mele vor asterne, candva, iluzoria cronica a unei boli. Tratat despre corp, 2010