S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Pestera
intr-o zi am intrat eu insami in pestera trupului meu
stinghera si cu parul zbirlit pe cap de citește mai mult
Pestera
intr-o zi am intrat eu insami in pestera trupului meu
stinghera si cu parul zbirlit pe cap de spaima
mai intii am pasit prin desert
leii dormeau rezemati unii de altii ca niste catedrale
spinarile lor erau aurore boreale
cascade niagara de nisip astupau gurile si toti ochii
doar oamenii desertului stiau ca zapada-i fierbinte si moale
in pestera trupului meu se afla un eremit al nisipurilor
mort neputrezit cu miinile impreunate pe piept
si cu fata intoarsa spre rasarit
l-am atins si pulberea mi-a intrat in nari ca urma lasata de foc
leii nu-l devorasera
nici vulturii nu-i curatasera oasele
nici serpii nu-l incolacisera
nimeni nu voia sa manince din mortul acela care nu mirosea a nimic
el statea ca un fetus batrin
il priveam si un glas de femeie nebuna zvonea in mine strigind
cine te-a nascut intre leii uitati ai lui dumnezeu
cine te-a auzit cum sfredelesti in pustiu
cine a simtit cum arzi ca o torta intoarsa pe dos
aspru calugar de diamant
barba ta creste desi ajunsa-i la talpi
barba ta-i asternutul meu pentru vremea cit voi sta inchisa aici
iar daca nu voi iesi niciodata afara
barba ta-i chiar rochia mea de nunta moarte si domnisoara.
Demult la un oras pe ocean
aveam un prieten american
Milton il chema sau Bert nu mai stiu
de altfel citește mai mult
Demult la un oras pe ocean
aveam un prieten american
Milton il chema sau Bert nu mai stiu
de altfel e mult prea tarziu-
Iubitor era de poeti fugitivi
care morti si ei nu mai sunt prea activi
si plecand acel prieten mi-am zis
sa-i plantez un arbust la cap, mai precis
un trandafir cu degete roze
cu tarana sa faca osmoze
iar radacina lui cu milton sa-mi fie
familie mie in pribegie.
Poezia este modalitate de a lua viata in piept.
Poezia este modalitate de a lua viata in piept.
Sarac dar roman Pai a fi roman e o meserie tare faina eu mi-am dat pe ea chiar ultima haina citește mai mult
Sarac dar roman Pai a fi roman e o meserie tare faina eu mi-am dat pe ea chiar ultima haina Distihuri rebele
Daca ma iubesti
Daca ma iubesti,
prin vraji de dor,
voi transforma toate stelele cerului
in lacrimi de bucurie
citește mai mult
Daca ma iubesti
Daca ma iubesti,
prin vraji de dor,
voi transforma toate stelele cerului
in lacrimi de bucurie
si-n sarutari nebune.
Daca ma urasti,
voi transforma toate urile tale
in bumeranguri de foc
care-ti vor arde inima
cu toate stelele vrajite de dor.
Poezia este casatoria realitatii cu idealul, in sufletul poetului.
Poezia este casatoria realitatii cu idealul, in sufletul poetului.
Vechi fotografii
Stingand lumina -
geamul deschis spre seara
de primavara
Luna lui Cuptor -
gaza-alege pe deget
citește mai mult
Vechi fotografii
Stingand lumina -
geamul deschis spre seara
de primavara
Luna lui Cuptor -
gaza-alege pe deget
partea cu umbra
Nu intra-n casa
cu faclia aprinsa -
floarea-soarelui
La ce bun munca -
dorm incantat la umbra
buruienilor
La furat stele -
de-as gasi fara paznic
livada pe rod
Pe miristi vara
fecioarelor batrane -
pustiu si nimic
Muntele toamna -
pisc in forma de vultur
luandu-si zborul
Vechi fotografii -
o panza de paianjen
in rama goala
In fata zidului Dulce ca mierea e glontul partidului Universuri paralele
In fata zidului Dulce ca mierea e glontul partidului Universuri paralele
Muntii nu imbatranesc
Am inceput sa miros a batran
Mi-e tot mai dor de copilarie.
Moartea cu surasul ei citește mai mult
Muntii nu imbatranesc
Am inceput sa miros a batran
Mi-e tot mai dor de copilarie.
Moartea cu surasul ei hapsan
Imi da tarcoale dar amana sa vie…
Ma visez uneori descult, alergand
Ca mai demult, prin iarba uda si rece.
Jumatate din viata mea e vant…
Jumatate o simt cum se trece.
Muntii, muntii eterni ii ravnesc
Pe ei ii scalda zilnic lumina
Si harul soarelui dumnezeiesc
Al zapezii concurand cu hermina.
Muntii nu imbatranesc…