-
Durerile
O, Doamne, as fi putut de mult cantand
Sa-nduiosez si farmec durerile pe rand,
Sa le rasfat si-acut asa cum se cuvine
Pe cate-un varf de-otel crescut din maracine
Si acul viu sa-mi treaca precum un vis prin carne,
Placerea-mi trece, bucuria-mi doarme.
Dar gandul meu firav cata in alta parte
Spre muntii albi ai slovei, cu turle fara moarte. Azi vin pe rand, in zori, ca niste gospodine
Camasa sa-mi carpeasca cu pielea de pe mine
O noapte si-nc-o zi, o clipa si-o vecie
Sa-mi tina-n frigul spaimei si-n chin tovarasie.
Durerea veche cheama spre seara o surata
Si stau tihnit de vorba la mine-n beregata
Frange-le, Doamne, acul si ravna lor mieroasa
Si pune mila Ta de rani sa ma descoasa.
