S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Nu exista literatura perfecta, asa cum nu exista disperare perfecta.
Nu exista literatura perfecta, asa cum nu exista disperare perfecta.
Nici un om si nici D-zeu nu imi va spune ce sa scriu.
Nici un om si nici D-zeu nu imi va spune ce sa scriu.
Pentru mine, marea sarcina este intotdeauna aceeasi:cum sa incep o propozitie,cum sa o continui,cum sa o termin.
Pentru mine, marea sarcina este intotdeauna aceeasi:cum sa incep o propozitie,cum sa o continui,cum sa o termin.
Autorii renumiti au statornicit, ca un fel de regula, ca orice om trebuie sa fie cateodata plicticos, si cel mai citește mai mult
Autorii renumiti au statornicit, ca un fel de regula, ca orice om trebuie sa fie cateodata plicticos, si cel mai sever cititor isi arata ingaduinta fata de numeroasele locuri de popas si de motaiala risipite in opera unui scriitor.
Toti te ranesc
numai versul tau
nemimat
pe masca mortuara a lui Aius
te va ucide
cu singe
la fel citește mai mult
Toti te ranesc
numai versul tau
nemimat
pe masca mortuara a lui Aius
te va ucide
cu singe
la fel de rece
pe fonta regnurilor
de pinda
in orologiul eclipsat
de agonie.
Rolul scriitorului... este acela de a comenta viata asa cum o vede.
Rolul scriitorului... este acela de a comenta viata asa cum o vede.
Sta acum ca o stanca care se straduie sa cada ucigator peste altii si, in truda ei, se sfarama.
Sta acum ca o stanca care se straduie sa cada ucigator peste altii si, in truda ei, se sfarama.
O analiza probata a problemelor evolutiei formeaza baza prozei mele.
O analiza probata a problemelor evolutiei formeaza baza prozei mele.
Sultanica, desi bucata de debut, nu poarta stigmatele inerente. Maturitatea mijloacelor, mladierea limbii muntenesti, autenticitatea tablourilor si figurilor, surprind. Delavrancea citește mai mult
Sultanica, desi bucata de debut, nu poarta stigmatele inerente. Maturitatea mijloacelor, mladierea limbii muntenesti, autenticitatea tablourilor si figurilor, surprind. Delavrancea nu descoperea o modalitate de expresie. El se regasise. Lucreaza acum febril. Aduna fise pentru o alta nuvela, pregateste - abia intors in tara - material pentru un volum. Dupa silueta grigoresciana a Sultanicai, el schiteaza peisajul intunecat al mahalalei Vitanului, cartierele noroioase si triste din preajma gradinei Icoanei, amintind, in liniile desenului, peisajul de la Filantropia al lui Luchian. Senzatia apasatoare a unei realitati vrajmase il urmareste pe Zobie, in Iancu Moroi, in Milogul, cu unele accente de un verism crud. Sfarsitul crancen al Colibei si al lui Miu, finalul atroce al sindrofiei din casa directorului din Ministerul Finantelor, deziluziile de adolescent ale Bursierului, drama ereditatii, in Liniste, mastile grotesti din Inainte de alegeri, noaptea de palestre din casa cinicului Candian si frumusetea intunecata a Sasei Malerian, agonia lui Hagi-Tudose, - figurile nuvelelor lui Delavrancea se vor decupate dintr-o lume a parazitilor, in mijlocul careia se zbate sufletul inca viu, inca necorupt cu totul, al lui Iorgu Cosmin. Viziunea sumbra a epicii lui Delavrancea (la care se va adauga cea hieratica, din tripticul dramatic) e profund realista. Mesajul ei (concentrat in lapidarul final la Parazitii) era rascolitor pentru epoca. El era deliberat, caci, inca inainte de a fi publicat primul sau volum, Delavrancea spunea intr-o scrisoare ca intentioneaza sa infiinteze documente vii din epoca noastra, care vor sluji istoricilor cand vor incerca sa faca tabloul societatii de azi.
