S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Nu exista literatura perfecta, asa cum nu exista disperare perfecta.
Nu exista literatura perfecta, asa cum nu exista disperare perfecta.
Pasionata sete de viata si devotamentul unei prietenii care nu cedeaza nici in fata obstacolului mortii, celebrand totodata curajul, simtul citește mai mult
Pasionata sete de viata si devotamentul unei prietenii care nu cedeaza nici in fata obstacolului mortii, celebrand totodata curajul, simtul de dreptate si impresionanta tinuta morala a unui erou care lupta si el, dar nu impotriva oamenilor.
Una din legendele cu un continut liric si dramatic mai pronuntat este legenda despre Isis si Osiris.Legenda ilustreaza triumful vietii citește mai mult
Una din legendele cu un continut liric si dramatic mai pronuntat este legenda despre Isis si Osiris.Legenda ilustreaza triumful vietii asupra mortii, si mai ales ideea etica a superioritatii dreptatii asupra violentei.
Literatura, avind privilegiul de a se constitui ca o serie de documente cu concentrare maxima de imaginar, este teritoriul cel citește mai mult
Literatura, avind privilegiul de a se constitui ca o serie de documente cu concentrare maxima de imaginar, este teritoriul cel mai cautat si mai supus interpretarilor.
Deodata printre scrisori rasare un patratel cenusiu, unul dintre acelea, dupa care niciodata nu mai scrie soldatul. Pe pod se citește mai mult
Deodata printre scrisori rasare un patratel cenusiu, unul dintre acelea, dupa care niciodata nu mai scrie soldatul. Pe pod se lasa o liniste adinca si numai piriiasul murmura incet, stingherit. Lelea Artina albi ca varul, abia sopteste: Maica precisa a cui sa fie?
Incerc sa scriu despre lucrurile care ne framanta pe toti.
Incerc sa scriu despre lucrurile care ne framanta pe toti.
Nu e nici o deosebire intre a scoate paini si a scoate carti.
Nu e nici o deosebire intre a scoate paini si a scoate carti.
Bibliotecile, la fel ca si carciumile, sunt fruct al plictiselii, nimeni nu citeste pentu a sti, ci pentru a uita.
Bibliotecile, la fel ca si carciumile, sunt fruct al plictiselii, nimeni nu citeste pentu a sti, ci pentru a uita.
Sultanica, desi bucata de debut, nu poarta stigmatele inerente. Maturitatea mijloacelor, mladierea limbii muntenesti, autenticitatea tablourilor si figurilor, surprind. Delavrancea citește mai mult
Sultanica, desi bucata de debut, nu poarta stigmatele inerente. Maturitatea mijloacelor, mladierea limbii muntenesti, autenticitatea tablourilor si figurilor, surprind. Delavrancea nu descoperea o modalitate de expresie. El se regasise. Lucreaza acum febril. Aduna fise pentru o alta nuvela, pregateste - abia intors in tara - material pentru un volum. Dupa silueta grigoresciana a Sultanicai, el schiteaza peisajul intunecat al mahalalei Vitanului, cartierele noroioase si triste din preajma gradinei Icoanei, amintind, in liniile desenului, peisajul de la Filantropia al lui Luchian. Senzatia apasatoare a unei realitati vrajmase il urmareste pe Zobie, in Iancu Moroi, in Milogul, cu unele accente de un verism crud. Sfarsitul crancen al Colibei si al lui Miu, finalul atroce al sindrofiei din casa directorului din Ministerul Finantelor, deziluziile de adolescent ale Bursierului, drama ereditatii, in Liniste, mastile grotesti din Inainte de alegeri, noaptea de palestre din casa cinicului Candian si frumusetea intunecata a Sasei Malerian, agonia lui Hagi-Tudose, - figurile nuvelelor lui Delavrancea se vor decupate dintr-o lume a parazitilor, in mijlocul careia se zbate sufletul inca viu, inca necorupt cu totul, al lui Iorgu Cosmin. Viziunea sumbra a epicii lui Delavrancea (la care se va adauga cea hieratica, din tripticul dramatic) e profund realista. Mesajul ei (concentrat in lapidarul final la Parazitii) era rascolitor pentru epoca. El era deliberat, caci, inca inainte de a fi publicat primul sau volum, Delavrancea spunea intr-o scrisoare ca intentioneaza sa infiinteze documente vii din epoca noastra, care vor sluji istoricilor cand vor incerca sa faca tabloul societatii de azi.