Maxioms de Iulian Boldea
Dincolo de toate: clamarea inutila a unui neant derizoriu. Tratat despre corp, 2010
Dincolo de toate: clamarea inutila a unui neant derizoriu. Tratat despre corp, 2010
Valul reflecta lumina zilei (Wittgenstein). Corpul nostru, ca un val straveziu, care camufleaza cu grija fiinta noastra cea adevarata, cea citește mai mult
Valul reflecta lumina zilei (Wittgenstein). Corpul nostru, ca un val straveziu, care camufleaza cu grija fiinta noastra cea adevarata, cea numenala, cea revelatorie. Tratat despre corp, 2010
Corpul acesta, cu relieful lui intortocheat si inevitabil, consimtind neincetat la propriile lui limite, eludand spaime si orori abia presimtite, citește mai mult
Corpul acesta, cu relieful lui intortocheat si inevitabil, consimtind neincetat la propriile lui limite, eludand spaime si orori abia presimtite, nu e, poate, altceva, decat o himera deversata in irealitatea amagitoare a concretului, un vis obligatoriu, o iluzie clandestina ce ia, in fiecare zi, din nou, iar si iar, cunostinta de sine.
Ticurile corpului nostru - cu rigoarea lor geometrica, cu mecanica lor absurda, cotidiana si iresponsabila. Tratat despre corp, 2010
Ticurile corpului nostru - cu rigoarea lor geometrica, cu mecanica lor absurda, cotidiana si iresponsabila. Tratat despre corp, 2010
Somn
trupul meu se desprinde din somn ca din undele verzi translucide
ale unei mari nestiute
cu algele viselor citește mai mult
Somn
trupul meu se desprinde din somn ca din undele verzi translucide
ale unei mari nestiute
cu algele viselor incolacindu-mi coapsele
cu epiderma de aer a iluziei adastand in preajma mea
cu zdrente de neant si de abur in jur.
trupul meu isi reia incet-incet deprinderile isi invata din nou
gesturile de fiecare zi
invata ura gelozia iubirea mania sarutul.
cu cearcanele melancoliei de a fi
cu ridurile nelinistii in coltul gurii
trupul meu invata din nou
ca in fiecare dimineata
meseria
de a trai.
