Citate Poezie ( 1 - 10 din 544 )
Poezia este însăși viața. E umbra și lumina și dă omului senzația că trăiește cu planetele lui în cer.
Poezia este însăși viața. E umbra și lumina și dă omului senzația că trăiește cu planetele lui în cer.
EREZIA REPETABILĂ A POSTERITĂŢII
Vai numai singurătate te poate face mai puternic
În zori toate stelele se întorc în ograda citește mai mult
EREZIA REPETABILĂ A POSTERITĂŢII
Vai numai singurătate te poate face mai puternic
În zori toate stelele se întorc în ograda poetului una câte una
Lumina însă rămâne la o distanţă apreciabilă cu sufletul liber
Totuşi ar fi mai bine să verificaţi la prima oră
După aceea ochelarii aparenţei îşi încep travaliul cotidian
Iar cine se scoală dis-de-dimineaţă
Ajunge primul în ultimul cer
Nu mai insistaţi
Dumnezeu e pretutindeni
Unde omul nu şi-a pus piciorul infinit
EREZII DE-O CLIPĂ
Erezie de primăvară
Hai să ne urcăm în podul cerului fără scară
Să cotrobăim printre stele
Poate mai găsim citește mai mult
Erezie de primăvară
Hai să ne urcăm în podul cerului fără scară
Să cotrobăim printre stele
Poate mai găsim vreun înger colo de râs
Să aibă nou-născuţii cu cine să se joace de-a baba-oarba
Deschid fereastra şi întunericul năvăleşte în lume
Doamne de unde atâtea nopţi obraznice în versurile mele de dragoste
Îndrăgostiţii râd
Hei-rup Mugurii pleznesc poetul peste degete
Nu pe-acolo vine lumina prostuţule
- din Erezii de-o clipă
Numai doina ne-a rămas
Ştefane Măria Ta
ridică-te nu mai sta
Că ne-au cotropit mârlanii
şi ne sug citește mai mult
Numai doina ne-a rămas
Ştefane Măria Ta
ridică-te nu mai sta
Că ne-au cotropit mârlanii
şi ne sug viaţa şi banii
Noi muncim ei se distrează
Fie noapte sau amiază
Nu le pasă nu le pasă
şi-au făcut din stele casă
Viaţa lor de aur pare
a noastră zace în fiare
Ia-Ţi sabia lui Boldur
şi fă ordine în jur
Ne conduc azi gură-cască
şi ne pradă vai în gaşcă
Istoria-i loz în plic
ne ia viaţa pe nimic
Pe muchie de cuţit
din zori pân-la asfinţit
- Doine de pus la rană
Tăcere cu efect retro
Mă plimb cu paşii grei de Iorga
o Doamne în ce veac am scris
tăcerea-şi citește mai mult
Tăcere cu efect retro
Mă plimb cu paşii grei de Iorga
o Doamne în ce veac am scris
tăcerea-şi acordează orga
şi mă trezesc din nou în vis
O Doamne în ce veac am scris
pe trepte de solar liceu
de cartea-mi părea paradis
iar Eminescu Dumnezeu
Pe trepte de solar liceu
tăcerea-şi acordează orga
şi-n amintire iată eu
mă plimb cu paşii grei de Iorga
Pentru un veac sau o poate un mileniu
împărtăşind tăcerea altui geniu
Costel Zăgan, Cezeisme,2008
O poezie este culminaţia unui mers lăuntric: mers în străchini sau mers astral.
O poezie este culminaţia unui mers lăuntric: mers în străchini sau mers astral.
NICĂ N-A PLECAT
Căci
Nefericit ca anul acesta
Ca anul
trecut
Şi
Ca de când sunt
TATĂ
N-am citește mai mult
NICĂ N-A PLECAT
Căci
Nefericit ca anul acesta
Ca anul
trecut
Şi
Ca de când sunt
TATĂ
N-am fost niciodată
Costel Zăgan, Ode gingaşe
O poezie nu este neapărat obscură pentru că nu ţinteşte să fie populară. Este suficient dacă le este clară celor citește mai mult
O poezie nu este neapărat obscură pentru că nu ţinteşte să fie populară. Este suficient dacă le este clară celor pentru care este scrisă.
Nu poezia pe care am citit-o, ci cea la care ne reîntoarcem cu cea mai mare plăcere are forţă autentică citește mai mult
Nu poezia pe care am citit-o, ci cea la care ne reîntoarcem cu cea mai mare plăcere are forţă autentică şi merită numele de poezie majoră.
În ciuda diferenţelor de relief şi climă, de limbă şi moravuri, de legi şi obiceiuri, în ciuda lucrurilor şterse treptat citește mai mult
În ciuda diferenţelor de relief şi climă, de limbă şi moravuri, de legi şi obiceiuri, în ciuda lucrurilor şterse treptat din memorie şi a lucrurilor violent distruse, Poetul uneşte, prin pasiune şi cunoştinţe, vastul domeniu al societăţii umane, răspândită pe întregul pământ şi peste toate timpurile.