Ochiul pasarii Ochiul pasarii inca viu in gura felinei ma urmareste zile si nopti. O clipa i-am prins scinteia vietii citește mai mult

Ochiul pasarii Ochiul pasarii inca viu in gura felinei ma urmareste zile si nopti. O clipa i-am prins scinteia vietii pilpiind infiorat - era divina.

Un plisc de pasare cu dinti
ciugulindu-ne carnea de pe spate
cand ne privim in oglinda, la flacara unui chibrit.
citește mai mult

Un plisc de pasare cu dinti
ciugulindu-ne carnea de pe spate
cand ne privim in oglinda, la flacara unui chibrit.
Si ceata din farfurii, care ar fi trebuit sa ne puna
mai de mult pe ganduri. Iata nu este vis
in care sa nu seceram, toata noaptea, pe ploaie,
mereu si mereu aceeasi tarla de grau. Nu este nod
sa-l desfacem, fara ca el sa nu creada
c-am incerca sa-l invatam sa planga. Ni se face dor
sa cantam si nu izbutim din pricina intunericului
din gura. Ni se face sete de chipul lui Christ
invelit in viorele si crini, asa cum il vedeam,
altadata, printre lumanari si candeli aprinse.
"O trista monotonie! - strig. O harta a unei tari
mutilate: realitatea! " Si nu m-aude niciodata nimeni,
pentru ca nimeni nu trebuie sa ma auda. Trebuie
sa ajungem cu totii la cer. Trebuie secerat graul.
Trebuie sa ne privim in oglinda, la flacara unui chibrit.

Monotonie

Arhitectura noptii:

Arhitectura noptii clara,
greu deslusita in peisaj... Ce ora
- tacand cutremurat in turnul beznei -
moartea citește mai mult

Arhitectura noptii:

Arhitectura noptii clara,
greu deslusita in peisaj... Ce ora
- tacand cutremurat in turnul beznei -
moartea si viata laolalta le devora?!
Nimic neatins si vindecat.
Si vane clopote amar cadenta bat.

Dar pentru ce si pentru cine?
E noapte. Liniste. Pustiu.
Tu strange-ti capul intre maini.
Singur te leagana si lasa-te vorbit
de sfanta gura a zeului orfan,
de vineri pana vineri ratacit
in golul viu - de-odinioara -,
din care vii
si vii
si vii
- ca dintr-o mare vina -
urcand aceeasi
- luminata -
scara.

Ce fel de poezia este aceea care nu salveaza natiuni si popoare?

Ce fel de poezia este aceea care nu salveaza natiuni si popoare?

...Poezia e fringhia
pe care urci la cerul (albastru, fireste! )
pe care cobori in oceanul
tot albastru, fireste!
sa citește mai mult

...Poezia e fringhia
pe care urci la cerul (albastru, fireste! )
pe care cobori in oceanul
tot albastru, fireste!
sa prinzi pestisorul vrajit
(te-ai multumi cu orice peste…)
fringhia cu care
iti infasori gitul slabanog
de poet chinuit –
in loc de colier/
in loc de zgarda/
in loc de guler de blana.

Domnilor doar tacerile ne mai raman Daca si poporul american ar vrea sa fie roman Universuri paralele

Domnilor doar tacerile ne mai raman Daca si poporul american ar vrea sa fie roman Universuri paralele

Intr-o zi cu desaga plina de rugaciuni m-am incumetat sa plec in genunchi in cautarea schitului.

Intr-o zi cu desaga plina de rugaciuni m-am incumetat sa plec in genunchi in cautarea schitului.

Transfuzie nesfarsita

Cu naturalete
infruntand
ecoul

Mi-am
deschis
venele

Sa-mi
umplu
stiloul

Si iata
pe
pagina citește mai mult

Transfuzie nesfarsita

Cu naturalete
infruntand
ecoul

Mi-am
deschis
venele

Sa-mi
umplu
stiloul

Si iata
pe
pagina alba

Din
sangele meu
rasar

Diavolul
Dragostea
si
bunul
Dumnezeu

Demult la un oras pe ocean
aveam un prieten american
Milton il chema sau Bert nu mai stiu
de altfel citește mai mult

Demult la un oras pe ocean
aveam un prieten american
Milton il chema sau Bert nu mai stiu
de altfel e mult prea tarziu-

Iubitor era de poeti fugitivi
care morti si ei nu mai sunt prea activi
si plecand acel prieten mi-am zis
sa-i plantez un arbust la cap, mai precis
un trandafir cu degete roze
cu tarana sa faca osmoze
iar radacina lui cu milton sa-mi fie
familie mie in pribegie.