Poezia e o...goanga care merge prin creierul omului. La un moment dat, ea se opreste pe o circumvolutiune si incepe citește mai mult

Poezia e o...goanga care merge prin creierul omului. La un moment dat, ea se opreste pe o circumvolutiune si incepe sa-l gadile pe posesor. Si, in loc sa se scarpine, omul se pune si scrie. La unii, goangele sunt mai mari - de aia exista poeti mari. Pe unii ii racaie tot timpul -aceia sunt grafomanii. La altii, goangele sunt lenese, goangele Raiului, caci lenea din Eden vine - astia scriu putin. Eu am o goanga lenesa. Dar sper ca si mare… Oricum, nu o sa ma operez niciodata pe creier ca sa vad cat de mare e gandacul! Daca nu se vede pe hartie, asta e ghinionul lui, al gandacului.

Inima mea

Inima mea de-o vreme o simt intr-adevar
Ca-n fiecare toamna se coace ca un mar.

In citește mai mult

Inima mea

Inima mea de-o vreme o simt intr-adevar
Ca-n fiecare toamna se coace ca un mar.

In clipele grabite din zile lungi de vara
O simt cum se-mplineste-n tacere ca o para -

Inima mea cu pomii gradinii dimpreuna
Se-ntuneca spre toamna si-i dulce ca o pruna,

Si-n varfuri fosnitoare prin frunza amaruie
O-mprejmuie lumina de sus ca pe-o gutuie.

Inima mea se sparge cu pocnet ca o nuca,
De-i toamna mai tarzie si umbra mai pe duca,

Si-asteapta ca un strugur pe vita, nopti intregi,
Sa te apleci aproape de ea si s-o culegi.

Versul, acest frumos blestem innebunind poetii.

Versul, acest frumos blestem innebunind poetii.

apusul epuizat:

Am vazut realitatea
tirind umbra schimbatoare
nebuloase albastre ghemuite-n coada ochiului
apusul epuizat tintuind un colt de citește mai mult

apusul epuizat:

Am vazut realitatea
tirind umbra schimbatoare
nebuloase albastre ghemuite-n coada ochiului
apusul epuizat tintuind un colt de cer -
fireste, incerc sa-mi explic toate astea
si mai ales mersul gratios al pisicii
incapatinarea caprei de a porni
gigiitul gistelor din senin

am sfirsit prin a suride

univers nebun!
Ingerii s-au preschimbat in soldati
si eu tot mai invirtesc cheitele-n poeme.

Numai doina ne-a rămas

Ştefane Măria Ta
ridică-te nu mai sta

Că ne-au cotropit mârlanii
şi ne sug citește mai mult

Numai doina ne-a rămas

Ştefane Măria Ta
ridică-te nu mai sta

Că ne-au cotropit mârlanii
şi ne sug viaţa şi banii

Noi muncim ei se distrează
Fie noapte sau amiază

Nu le pasă nu le pasă
şi-au făcut din stele casă

Viaţa lor de aur pare
a noastră zace în fiare

Ia-Ţi sabia lui Boldur
şi fă ordine în jur

Ne conduc azi gură-cască
şi ne pradă vai în gaşcă

Istoria-i loz în plic
ne ia viaţa pe nimic

Pe muchie de cuţit
din zori pân-la asfinţit

- Doine de pus la rană

Cuvinte de nisip Peisajul acesta imi vine perfect zic tragandu-mi cerul deasupra capului Si-n jur tacerea devine brusc subterana (Hiperbole citește mai mult

Cuvinte de nisip Peisajul acesta imi vine perfect zic tragandu-mi cerul deasupra capului Si-n jur tacerea devine brusc subterana (Hiperbole blitz, 2005)

In fata zidului Dulce ca mierea e glontul partidului Universuri paralele

In fata zidului Dulce ca mierea e glontul partidului Universuri paralele

Poezia mea

Poezia mea e nervoasa, tot vorbind peste umar
uita sa-si scoata bilet, e coborata cu forta
insa citește mai mult

Poezia mea

Poezia mea e nervoasa, tot vorbind peste umar
uita sa-si scoata bilet, e coborata cu forta
insa de fiecare data o conduc
pana acasa prieteni anonimi

nu are glorie
din simplu motiv ca nu si-a dorit-o,
nu are religie
pentru ca prea mult iubeste viata,
nu face prozeliti
pentru ca niciodata nu priveste inapoi

nu merge in vizita
nu asteapta pe nimeni
nu viseaza-n culori
nu se hlizeste pentru a obtine ceva

are tot ce-i trebuie.

A fi poet e o boala, nu este o profesie.

A fi poet e o boala, nu este o profesie.