Autoportret
Sunt cel care ma vezi -
Nici prea urit, nici prea frumos,
Am ochi cenusii sau verzi,
Semn ca as fi norocos.
Nu ma pricep sa fac temenele
Voioaselor fete alese -
Incerc sa ajung pina la stele,
Cum numai poetii incearca adesea.
Drumul mi-i aspru, prieteni putini;
Singur la deal, singur la vale.
Iar unii mi-arunca in cale
Vorbe coltoase, maldare de spini.
E-o veche poveste cu oameni
Si-ale lor intocmeli cam ciudate.
Si n-am incotro - cu ei ma aseaman
Comit fara voie aceleasi pacate.
S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Poem
Nu am nici o putere
si aproape nici forte nu mai am.
Traiesc. Simt asta. Privesc in jur
citește mai mult
Poem
Nu am nici o putere
si aproape nici forte nu mai am.
Traiesc. Simt asta. Privesc in jur
si aud gandul bolborosind.
Deschid gura sa vorbesc dar o
inchid repede de teama
sa nu casc.
Mi-e teama ca nu am sa mai pot
inchide gura niciodata. Tac.
Rotesc in gand inceputuri de gand.
Urmarea e intotdeauna prea lunga - o
adevarata istorie.
Nu las cuvintele sa (se) faca istorie.
Ele sant de trait pentru mine.
Numai timpul se poate trai,
nu si istoria. Istoria este o fiinta
ea insasi, cu viata ei proprie.
O fiinta numai in sine.
Numai timpu-i al nostru.
Traiesc. Simt asta. Vag, vag
de tot, dar simt.
Cu mine se intampla un lucru dureros: poetizez absolut totul.
Cu mine se intampla un lucru dureros: poetizez absolut totul.
Cu cat sunt mai rari poetii care au lasat numele lor la veacuri, atat mai numerosi aceia care s-au pierdut citește mai mult
Cu cat sunt mai rari poetii care au lasat numele lor la veacuri, atat mai numerosi aceia care s-au pierdut in adancul uitarii.
Poetul pastreaza in memoria sa o farama din lumea inalta ce l-a scapat printre pamanteni.
Poetul pastreaza in memoria sa o farama din lumea inalta ce l-a scapat printre pamanteni.
Salcia canta pe apa ca o harpa.
Salcia canta pe apa ca o harpa.
Inima de portelan:
Numai doi intr-un castel infim
Pe care nici o umbra nu-l mai sparge
La ceasu-n care citește mai mult
Inima de portelan:
Numai doi intr-un castel infim
Pe care nici o umbra nu-l mai sparge
La ceasu-n care e ales sa fim
Cu-o dragoste peste catarge.
Iata drumul nu vine sau astazi vine
Ca si cand n-am scapa de apus
Nici tu nici eu, dar se cuvine
O intrebare fara raspuns.
Dorul s-a aprins intr-o idee
Si nici o lacrima nu-l stie stinge
Chiar daca vorbele o sa-l incheie,
Calcand, tacut, va mirosi a sange.
Si daca nu mai e scapare-n fuga
Si am uitat sa stiu cat tine-un an,
Coboara mana pana nu alunga
Spaima inimii de portelan.
Ce fericit sunt cand vine o poezie asa ca un inger ce-si cauta aripile printre cuvintele mele.
Ce fericit sunt cand vine o poezie asa ca un inger ce-si cauta aripile printre cuvintele mele.
Poezia scrisa merita citita odata, apoi trebuie distrusa. Lasati poetii morti sa faca locx pentru ceilalti.
Poezia scrisa merita citita odata, apoi trebuie distrusa. Lasati poetii morti sa faca locx pentru ceilalti.
Am vrut sa comunic ceea ce am vazut,pentru ca si altii sa vada ce am vazut eu.
Am vrut sa comunic ceea ce am vazut,pentru ca si altii sa vada ce am vazut eu.
