Maxioms.ro

( comentarii )

40 / 29

Fericiti cei saraci cu fericirea

Poftim
cine-si asuma
riscul de-a fi trist
acum
cand
toamna pare singura sansa
ala citește mai mult

Fericiti cei saraci cu fericirea

Poftim
cine-si asuma
riscul de-a fi trist
acum
cand
toamna pare singura sansa
ala eu ala eu ala eu

De exemplu
tu
cel ca un mar inflorit

CE TRISTETE NE PROPUI
PENTRU ASTĂZI

de Costel Zăgan Găsit in: Citate despre Poezie,

Trimite prin:

( comentarii )

13 / 10

Poemul sinucigas (n-)are urmas

Poemul secreta
anticorpi sinucigasi
moartea
se retrage
din cuvinte

O sinucidere
amanata
e orice citește mai mult

Poemul sinucigas (n-)are urmas

Poemul secreta
anticorpi sinucigasi
moartea
se retrage
din cuvinte

O sinucidere
amanata
e orice poem

Hai sa ne-amanam
impreuna
iubito

In zori
doar poemul
va supravietui
poemului

de Costel Zăgan Găsit in: Citate despre Poezie,

Trimite prin:

( comentarii )

23 / 31

Poetii nu se rusineaza de propriile experiente ei profita de ele.

de Friedrich Wilhelm Nietzsche Găsit in: Citate despre Poezie,

Trimite prin:

( comentarii )

16 / 15

Autoportret evanescent Tai venele oglinzii si ma las purtat de curent.

de Costel Zăgan Găsit in: Citate despre Poezie,

Trimite prin:

( comentarii )

50 / 37

Poezia este repaosul inteligentei.

de Titu Liviu Maiorescu Găsit in: Citate despre Poezie, Citate despre poezie,

Trimite prin:

( comentarii )

15 / 16

Ce viseaza izvorul Sa-l atinga Dumnezeu cu piciorul Universuri paralele

de Costel Zăgan Găsit in: Citate despre Poezie,

Trimite prin:

( comentarii )

56 / 36

Orasul avea o singura casa
casa avea o singura incapere
incaperea avea un singur perete
peretele avea un singur ceas
citește mai mult

Orasul avea o singura casa
casa avea o singura incapere
incaperea avea un singur perete
peretele avea un singur ceas
ceasul avea o singura limba.

de Gellu Naum Găsit in: Citate despre Poezie,

Trimite prin:

( comentarii )

44 / 49

Inima mea

Inima mea de-o vreme o simt intr-adevar
Ca-n fiecare toamna se coace ca un mar.

In citește mai mult

Inima mea

Inima mea de-o vreme o simt intr-adevar
Ca-n fiecare toamna se coace ca un mar.

In clipele grabite din zile lungi de vara
O simt cum se-mplineste-n tacere ca o para -

Inima mea cu pomii gradinii dimpreuna
Se-ntuneca spre toamna si-i dulce ca o pruna,

Si-n varfuri fosnitoare prin frunza amaruie
O-mprejmuie lumina de sus ca pe-o gutuie.

Inima mea se sparge cu pocnet ca o nuca,
De-i toamna mai tarzie si umbra mai pe duca,

Si-asteapta ca un strugur pe vita, nopti intregi,
Sa te apleci aproape de ea si s-o culegi.