Banchetul
Mancam urda, scriem poezie absurda,
degustam branza Trapist pentru un poem realist,
cu o roata de Penteleu il gonim pe vulturul Eu
hranit cu ficatii lui Prometeu -
Astfel ne-am petrecut ospatul cu prietenii.
In urma lor, pe sub usa inchisa, s-a strecurat
stralucirea
unei veri neiertatoare, infierbantate.
Desigur, ramasitele vor fi aruncate.
S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Bucurie de fulgi - bucurie Izvorata din cer. Atunci cand ninge Tragem o fuga in copilarie Sa mincam un mar.
Bucurie de fulgi - bucurie Izvorata din cer. Atunci cand ninge Tragem o fuga in copilarie Sa mincam un mar.
Epigrama, o zicala scurta, incisiva, in proza sau versuri, adeseori caracterizata de aciditate sau asprime si cateodata de intelepciune.
Epigrama, o zicala scurta, incisiva, in proza sau versuri, adeseori caracterizata de aciditate sau asprime si cateodata de intelepciune.
Primul scop al poeziei este acela de a spune adevarul, sa inveti cum sa spui adevarul, sa descoperi ceea ce citește mai mult
Primul scop al poeziei este acela de a spune adevarul, sa inveti cum sa spui adevarul, sa descoperi ceea ce simti si gandesti cu adevarat.
Obsesiile scriitorului sunt, cred, coincidente care pot fi explicate prin hazard. Noi, poetii, ne servim de anumite evenimente, intamplari, fapte citește mai mult
Obsesiile scriitorului sunt, cred, coincidente care pot fi explicate prin hazard. Noi, poetii, ne servim de anumite evenimente, intamplari, fapte cotidiene intr-o maniera alegorica, pentru a da in final o interpretare imagistica a ceea ce ne preocupa pana la obsesie, pana la epuizarea subconstienta a subiectului.
Afara ploua ma dezgroapa
la vara voi striga si eu
traiasca ploaia
nevinovat ca o strada in ploaie
ca citește mai mult
Afara ploua ma dezgroapa
la vara voi striga si eu
traiasca ploaia
nevinovat ca o strada in ploaie
ca strada aceasta pe care acum
o femeie traverseaza cu pantofii in mana
in usile strazii toti bat
cu bocancii cu potcoavele
numai tu necunoscuto
mangai cu picioarele goale
pietrele
din usile strazii
la vara voi striga si eu
traiasca ploaia!
Ca o strada in ploaie
EREZIA REPETABILĂ A POSTERITĂŢII
Vai numai singurătate te poate face mai puternic
În zori toate stelele se întorc în ograda citește mai mult
EREZIA REPETABILĂ A POSTERITĂŢII
Vai numai singurătate te poate face mai puternic
În zori toate stelele se întorc în ograda poetului una câte una
Lumina însă rămâne la o distanţă apreciabilă cu sufletul liber
Totuşi ar fi mai bine să verificaţi la prima oră
După aceea ochelarii aparenţei îşi încep travaliul cotidian
Iar cine se scoală dis-de-dimineaţă
Ajunge primul în ultimul cer
Nu mai insistaţi
Dumnezeu e pretutindeni
Unde omul nu şi-a pus piciorul infinit
EREZII DE-O CLIPĂ
In seara asta am sa plang
In seara asta am sa plang
Cum n-au mai plans de mult baietii
citește mai mult
In seara asta am sa plang
In seara asta am sa plang
Cum n-au mai plans de mult baietii
Si va veni o fata sa o ning
Si ne vom da frumos tristetii.
In seara asta clopotele ard,
Copacii au in trup un fel de disperare,
Fecioarele luminii intra in hazard
Poetilor le creste-n suflet cate-o floare.
In seara asta iubesc parc-as muri
Si graul l-as vedea ultima oara,
Iubito, lasa-ti pletele pustii
Pe cer stele incep sa-l doara.
Unii poeti se cred iarba, se reediteaza anual.
Unii poeti se cred iarba, se reediteaza anual.
Poezia nu-i decat instrumentul unui funebru narcisism.
Poezia nu-i decat instrumentul unui funebru narcisism.
