S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Poetul nu este atat un mantuitor, cat un mantuitor al cuvintelor. El scoate cuvintele din stare lor naturala si le citește mai mult
Poetul nu este atat un mantuitor, cat un mantuitor al cuvintelor. El scoate cuvintele din stare lor naturala si le aduce in stare de gratie.
Cercul
La sfirsitul jocului,
ramine intotdeauna o piesa in plus
(ca un dinte de lapte in palma copilului! )
citește mai mult
Cercul
La sfirsitul jocului,
ramine intotdeauna o piesa in plus
(ca un dinte de lapte in palma copilului! )
Astfel, nu te poti lasa niciodata
definitiv invins. Esti silit
sa o iei mereu de la capat
cum soarele rasare in fiecare dimineata
pentru a ascunde pacatele noptii.
E liniste. Doar moartea
chibiteaza pe margine,
dornica sa intre si ea. O ignori.
De cite ori i-ai cedat locul, s-a dovedit
un adversar previzibil. Transparent.
Muti haotic. Incalci regulile. Degeaba!
Jocul continua in afara ta,
hranindu-se din propria-i voluptate.
Stai pe tusa. Uitat.
Pina la sfirsit, cind vei simti in palma
piesa cu care trebuie - iar -
sa incepi…
Glasul meu e din pamant sterp si din piatra amara- n-are metafizica cantului lor insumat peste fire, rostind, ranesc transcendenta citește mai mult
Glasul meu e din pamant sterp si din piatra amara- n-are metafizica cantului lor insumat peste fire, rostind, ranesc transcendenta limbajului lor.
In fata zidului Dulce ca mierea e glontul partidului Universuri paralele
In fata zidului Dulce ca mierea e glontul partidului Universuri paralele
Nu credeam sa invat...
Fara frumusetea ta, frumusetea lumii e scrum si cenusa,
Fara bratele tale, bratul oricui citește mai mult
Nu credeam sa invat...
Fara frumusetea ta, frumusetea lumii e scrum si cenusa,
Fara bratele tale, bratul oricui e pentru mine lat de spanzuratoare.
Traiesc numai ca sa masor, in fiece clipa, neindurarea mortii.
Fara ochii tai, ochii mei nu vad decit intuneric,
Nimic nu mai are glas, stinsa e orice lumina.
Ce grea e moartea intr-un univers care el insusi moare.
Fara numele tau, numele meu numeste neantul,
Vanat urca din adanc valul marii, urlandu-si disperarea.
Fara frumusetea ta, frumusetea lumii e scrum si cenusa.
La fantana cea de piatra
n-am sa mai cobor vreodata
a murit in ea o fata
A cazut in citește mai mult
La fantana cea de piatra
n-am sa mai cobor vreodata
a murit in ea o fata
A cazut in ea visand
s-a mai si starnit un vant
si-a impins-o sub pamant.
Poezia nu va fi decat muzica si imagine, aceste dous sorginti ale ideii.
Poezia nu va fi decat muzica si imagine, aceste dous sorginti ale ideii.
Va ploua pana joi
Sunt o casa fara ferestre. Soarele
nu apune niciodata aici
luna nu isi plimba insemnata citește mai mult
Va ploua pana joi
Sunt o casa fara ferestre. Soarele
nu apune niciodata aici
luna nu isi plimba insemnata ei melancolie
pe rafturile unde astept. Nicio femeie
nu canta in mine
parul ei lung nu matura podelele unde scriu
talpile mele merg pe injuraturile unuia
care urca de jos. Sus nu aud.
Cand voi termina ce am de spus
va fi seara.
Cel mai urat cuvant din lume va inflori
in inima obscura a ratiunii vrajite
de amour propre.
Un nebun va canta pedant Miserere. Va ploua
pana joi.
Tunet, primavara
Tunet, primavara, ploi cu acid -
in oul lumii se misca un spirit lucid.
Legata la detectorul citește mai mult
Tunet, primavara
Tunet, primavara, ploi cu acid -
in oul lumii se misca un spirit lucid.
Legata la detectorul de minciuni am uitat:
Embrionul de diamant necopt l-am purtat?
Am mintit crezand ca-n noapte e miez,
ca osul contine migdala, diez.
Ca pasarea galben-rosie, fara lira,
danseaza si canta, dar nu respira.
Ca am fost jumatate om, jumatate opt, un optaur.
Dar nu am mintit imbrcand Lana de Aur.
Cui ii pasa de toate astea, imi ceri:
Lasa-l pe ieri, pune mana pe Voltaire.
Tunet, primavara, Volt ieri, Volt azi, Volt iezi…
Uite cum din nou te electrizezi.