S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Doamne Dumnezeule, ce sa faci in clipa cand omul te vede
si crede ca este el, trist de cate bube citește mai mult
Doamne Dumnezeule, ce sa faci in clipa cand omul te vede
si crede ca este el, trist de cate bube are pe trup?
Nici gloria, nici amaraciunea nu mai au sunetul acela
galagios
pe care-l simti cand crezi ca toate ale lumii
ti se pun la picioare -
prin tipat te strecori ca intr-o femeie
care te inmormanteaza si te invie de o mie de ori!
Apoi pamantul nu mai are nevoie de tine!
Poate cerul, iti zici!
Homer i-a invatat pe ceilalti poeti arta de a spune minciuni cu indemanare.
Homer i-a invatat pe ceilalti poeti arta de a spune minciuni cu indemanare.
In aceasta imprejurare
... in aceasta imprejurare
numai sufletele au ceva de spus.
Prin tot ce fac
te citește mai mult
In aceasta imprejurare
... in aceasta imprejurare
numai sufletele au ceva de spus.
Prin tot ce fac
te repet;
am ratat si moartea
din cauza aceasta!
... langa radacini
mi-e sufletul.
Cuvintele sunt ca si piesele pe esichierul poetic. Uneori cuvintele se transforma in adevarate piese de teatru, a fi sau citește mai mult
Cuvintele sunt ca si piesele pe esichierul poetic. Uneori cuvintele se transforma in adevarate piese de teatru, a fi sau a nu fi pion.
Intoarcerea:
E alba umbra
Si adanc ma caina
Cu sclavii mei
Din parasitul templu
Si-n umerii rotunzi
Imi cresc citește mai mult
Intoarcerea:
E alba umbra
Si adanc ma caina
Cu sclavii mei
Din parasitul templu
Si-n umerii rotunzi
Imi cresc coloane
De marmora
Ciudata daltuire
Vechii aezi
Mi se trezesc in sange
Si-n ochii mei
Iubirile lui Zeus
Ard zamislind necunoscut
Cuvantul
Din apa sfanta
Unde tristul Charon
Imi tot dezlega luntrea inapoi.
Poezia a fost limba de comunicare intre cei apasati si infierati cu masca sclaviei.
Poezia a fost limba de comunicare intre cei apasati si infierati cu masca sclaviei.
Poem
Nu am nici o putere
si aproape nici forte nu mai am.
Traiesc. Simt asta. Privesc in jur
citește mai mult
Poem
Nu am nici o putere
si aproape nici forte nu mai am.
Traiesc. Simt asta. Privesc in jur
si aud gandul bolborosind.
Deschid gura sa vorbesc dar o
inchid repede de teama
sa nu casc.
Mi-e teama ca nu am sa mai pot
inchide gura niciodata. Tac.
Rotesc in gand inceputuri de gand.
Urmarea e intotdeauna prea lunga - o
adevarata istorie.
Nu las cuvintele sa (se) faca istorie.
Ele sant de trait pentru mine.
Numai timpul se poate trai,
nu si istoria. Istoria este o fiinta
ea insasi, cu viata ei proprie.
O fiinta numai in sine.
Numai timpu-i al nostru.
Traiesc. Simt asta. Vag, vag
de tot, dar simt.
Ceea ce ne spunem azi s-a
petrecut cindva si nu se
mai intoarce acelasi dorul
nu se mai intoarce singur
citește mai mult
Ceea ce ne spunem azi s-a
petrecut cindva si nu se
mai intoarce acelasi dorul
nu se mai intoarce singur
glasul cerul aurora
ceea ce ne spunem azi s-a
dus demult demult si numai
cintecul si ploaia absolva
miinile copilaros de goale
glasul cerul aurora
ceea ce ne spunem azi s-a
tras in departari stinghere
intre munti si intre stele
intre noi si intre vorbe
glasul cerul aurora.
Libertatea hipnoza si deziluzie
Tu-mi vobesti tu libertate
ia-ti catusa de pe mine
ochii tai sunt doua gratii
insa citește mai mult
Libertatea hipnoza si deziluzie
Tu-mi vobesti tu libertate
ia-ti catusa de pe mine
ochii tai sunt doua gratii
insa nu ma pot retine
Ia-ti catusa de pe mine
muta-ti lantul mai la vale
ca existi zau mi-e rusine
pacat de pacatele tale
Plimba-ti lantul mai la vale
ochii tai sunt doua gratii
dar nu fac doua parale
taci mai bine libertate
Cutitul perfida contemporana
rasuceste-mi-l in rana
Cezeisme, 2008
