Coranul nu e lipsit de poezie, chiar farmecul sau, provenind din farmecele fizice ale existentei umane, tine, in aceasta privinta, citește mai mult

Coranul nu e lipsit de poezie, chiar farmecul sau, provenind din farmecele fizice ale existentei umane, tine, in aceasta privinta, oarecum, de acela al anticilor, cu culori mai noi si, indraznesc sa spun, mai insorite.

Literatura este o stare a culturii, in timp ce poezia este o stare de gratie, inainte si dupa cultura.

Literatura este o stare a culturii, in timp ce poezia este o stare de gratie, inainte si dupa cultura.

Eu care misc in toamna aceasta apa fumurie,
De o vointa oarba adus si-ntunecat
La paznicul de lacuri noaptea sub citește mai mult

Eu care misc in toamna aceasta apa fumurie,
De o vointa oarba adus si-ntunecat
La paznicul de lacuri noaptea sub fereastra,
Visez o flacara la gura pustii de vanat.
Afara viscolu-mi smuceste din pripoane barca,
Pazeste-o, Doamne, rastignita de pamant,
Sa se trezeasca dimineata si sa plece
Copilul ros pe care-l port in gand.
Incolo nu mai are importanta
Deliru-acesta instelat venind,
Eu voi muri in pata de lumina
Pe care-o lasa luna rasarind.

Adaos

Floare de lumina

Cu scrisul am intrerupt tacerea,

sa ma iubesti
precum iubeste noaptea
lumina unei stele cazind.
citește mai mult

Floare de lumina

Cu scrisul am intrerupt tacerea,

sa ma iubesti
precum iubeste noaptea
lumina unei stele cazind.

eu m-am ascuns
de frumusetea Ta,
uitarea si teama
mi le-am luat de mormint.

iti mai aduci aminte de mine
cum iti priveam ochiul
in livada cu piersici,
cum dincolo de ochiul Tau
vedeam soldatii aceia
care trageau mirati in mine?

gaseste-ma in cele create
de cuvintul Tau!

Tu esti frumos, Doamne,
precum o lacrima
care asteapta sa cada,
tremurind deasupra lumii
pe care o vad atit de mult ca fiind a mea.

Un plisc de pasare cu dinti
ciugulindu-ne carnea de pe spate
cand ne privim in oglinda, la flacara unui chibrit.
citește mai mult

Un plisc de pasare cu dinti
ciugulindu-ne carnea de pe spate
cand ne privim in oglinda, la flacara unui chibrit.
Si ceata din farfurii, care ar fi trebuit sa ne puna
mai de mult pe ganduri. Iata nu este vis
in care sa nu seceram, toata noaptea, pe ploaie,
mereu si mereu aceeasi tarla de grau. Nu este nod
sa-l desfacem, fara ca el sa nu creada
c-am incerca sa-l invatam sa planga. Ni se face dor
sa cantam si nu izbutim din pricina intunericului
din gura. Ni se face sete de chipul lui Christ
invelit in viorele si crini, asa cum il vedeam,
altadata, printre lumanari si candeli aprinse.
"O trista monotonie! - strig. O harta a unei tari
mutilate: realitatea! " Si nu m-aude niciodata nimeni,
pentru ca nimeni nu trebuie sa ma auda. Trebuie
sa ajungem cu totii la cer. Trebuie secerat graul.
Trebuie sa ne privim in oglinda, la flacara unui chibrit.

Monotonie

Imi salut ingerul in fiecare zi

imi salut ingerul in fiecare zi
buna dimineata domnule inger ii spun el citește mai mult

Imi salut ingerul in fiecare zi

imi salut ingerul in fiecare zi
buna dimineata domnule inger ii spun el nu-mi raspunde
intotdeauna fac doua cafele una ramane de obicei
neatinsa

il intreb de una de alta in general ma intereseaza
viitorul apropiat

uneori aud o tuse, un sughit,
o soapta peste umarul stang...
degeaba trag cu urechea, vorbeste pe o limba
neinteleasa de mine
sau poate eu o ascult
intr-o cheie gresita

si nici dictionare de limba ingereasca
nu am gasit nicaieri.

Versul, acest frumos blestem innebunind poetii.

Versul, acest frumos blestem innebunind poetii.

Boncanitul sangelui

Ude inca visele furisate-n iarba
Musuroaie de cartita
Proaspete, proaspete
Aburul indecis al diminetii

Migratoare zapezile citește mai mult

Boncanitul sangelui

Ude inca visele furisate-n iarba
Musuroaie de cartita
Proaspete, proaspete
Aburul indecis al diminetii

Migratoare zapezile in aripi
Si-n floare
In prundisuri privighetorile raului
Risipita campia in triluri
Binefacerea soarelui neinceput

In adancul albastrului
Ciocarlia privirii
Pana la pragul de sus
Al curajului

In padurile inimii boncanitul sangelui.

Poetii sunt la fel ca proverbele, mereu se poate gasi unul care sa-l contrazica pe altul.

Poetii sunt la fel ca proverbele, mereu se poate gasi unul care sa-l contrazica pe altul.